Căldura, factor de risc pentru infarctul de miocard

Starea vremii poate creşte frecvenţa durerilor de cap şi a infarctelor. Iată ce spun studiile de ultimă oră. O modificare cu numai 5 grade Celsius a temperaturii măreşte cu 40% riscul de infarct miocardic în cazul persoanelor sensibile. Iar o furtună poate avea un impact la fel de grav asupra stării de sănătate.
Căldura, factor de risc pentru infarctul de miocard

Starea vremii poate creşte frecvenţa durerilor de cap şi a infarctelor. Iată ce spun studiile de ultimă oră. O modificare cu numai 5 grade Celsius a temperaturii măreşte cu 40% riscul de infarct miocardic în cazul persoanelor sensibile. Iar o furtună poate avea un impact la fel de grav asupra stării de sănătate.

Evitaţi să mergeţi prin soare între 10.30 şi 18. Şi nu doar din motive dermatologice. 

“Căldura dilată vasele de sânge şi dilatarea vaselor de sânge plus deshidratarea poate să determine scăderi chiar importante ale tensiunii arteriale” a declarat dr. Virgil Petrescu, medic primar cardiolog, în cadrul emisiunii “Ce se întâmplă, doctore?”.

Este motivul pentru care vă simţiţi rău de la căldură. Astfel, evitaţi plimbările lungi dacă vremea este nefavorabilă şi aveţi deja probleme ale arterelor. Acestea transportă sânge oxagenat de la inimă spre ăesuturi. Devin periculoase: caldura, ploile, furtunile dar şi frigul. În aceste condiţii atmosferice, staţi în interior, la temperatură controlată. 

“La pacientul arteriopat, indiferent de localizare, este vorba de un pacient foarte suferind, orice fel de agresiune este nocivă, dacă vorbim de o agresiune atmosferică, de o agresiune alimentară, chimică, fizică, toate îi sunt nefavorabile” a declarat dr. Sorin Băilă, şef secţie chirurgie vasculară, în cadrul emisiunii “Ce se întâmplă, doctore?”.

Orice om perfect sănătos trebuie să meargă pe jos. Însă recomandarea este valabilă şi pentru persoanele care au deja ateroscleroza, deci risc de infact miocardic sau accident vascular cerebral. Pentru acestea, plimbările lungi fac parte din terapie. Aşadar, plimbaţi-vă doar dimineaţa şi seara, cu haine confortabile.

”Trebuie să avem un confort foarte mare ambiental şi vestimentar. Dacă vorbim de un exerciţiu de mers, la arteropaţi acesta trebuie să fie, crescând progresiv, de 5-6 kilometri zilnic, în continuu” a declarat dr. Sorin Băilă, şef secţie chirurgie vasculară, în cadrul emisiunii “Ce se întâmplă, doctore?”.

Dacă leziunile de ateroscleroză sunt la nivelul membrelor inferioare, şi în timpul mersului apare durere, opriţi-vă. Abia după ce durerea dispare, continuaţi-vă exerciţiul fizic. Iată de ce:

“Durere înseamnă conflict între cerere şi ofertă: muşchiul cere sânge, artera nu mai poate să ofere. Îin momentul în care noi obligăm muşchiul să lucreze în condiţiile în care artera nu îi oferă ce trebuie să îi ofere –oxigen şi substanţe nutritive, muşchiul suferă şi uneori se produc modificări tisulare” a declarat dr. Sorin Băilă, şef secţie chirurgie vasculară, în cadrul emisiunii “Ce se întâmplă, doctore?”.

În plus, mâncaţi puţin, des şi diversificat. Diversitate înseamnă mai mult de 25 de tipuri de alimente integrale consumate într-o săptămână. De asemenea, sunt recomandate 500 de grame de vegetale zilnic. Dieta se menţine şi dacă aţi ajuns la o intervenţie vasculară care restabileşte fluxul sanguin normal în artere.

“Indiferent de gradul de complexitate, de gradul de reuşită, de spectaculozitatea intenvenţiei pe care am facut-o noi, de fapt noi nu tratăm boala, noi de fapt realizăm o noua condiţie circulatorie modificată de boala în sine” a declarat dr. Sorin Băilă, şef secţie chirurgie vasculară, în cadrul emisiunii “Ce se întâmplă, doctore?”.

Accidentele vasculare cauzate de ateroscleroza reprezintă cauza numărul 1 de deces în şntreaga lume. Ateroscleroza poate fi evitată doar prin mişcare şi alimentaţie echilibrată.

Cel mai nou articol Video: