O dietă bogată în fibre ar putea preveni alergiile alimentare

Un măr pe zi ar putea ţine alergiile la distanţă, potrivit unui nou studiu. Noi speranţe pentru cei care suferă de alergii alimentare. Un nou studiu ştiinţic publicat în revista Cell Report arată că o dietă bogată în fibre şi vitamina A ar putea întări sistemul imunitar şi chiar suprima simptomele provocate de alergiile alimentare.

O echipă de cercetători de la Monash Biomedicine Discovery Institute din Australia susţine că o dietă săracă în fubre ar putea fi cauza răspândirii alergiilor alimentare, la nivel global.

Introducerea în dietă a unor alimente precum fulgii de ovăz, merele, caisele şi alte alimente cu un conţinut ridicat de fibre ar putea fi esenţială pentru întărirea sistemului imunitar, care luptă împotriva alergiilor. 

Recomandări

Copiii conceputi primavara, predispusi la alergii alimentare

Ai nevoie de mai multe fibre în dietă?

Autorul studiului Jian Tan şi echipa de cercetători a testat această teorie pe cobai. Cei care prezentau semnele alergiei la alune au fost hrăniţi cu alimente bogate în fibre. Se pare că adaosul de fibre a reuşit să modifice microbiomul astfel încât să prevină şi să suprime simptomele provocate de alergii alimentare.

Deşi autorii studiului subliniază că mecanismul  responsabil de aceste descoperiri în constituie capacitatea bacteriilor intestinale de a degrada fibrele din dietă, rezultând astfel acizi graşi cu lanţ scurt de atomi de carbon. Esenţială pentru prevenirea alergiilor este şi vitamina A, are un rol major în reglarea activităţii celulelor identice şi prevenirea reacţiilor alergice.

Cele mai bune surse de vitamina A sunt:

• Lactatele – smântâna (grăsime 30%), brânza proaspată (40-80%), laptele de capră, laptele matern, laptele de bivoliţă , lapte de oaie, de vacă (integral, crud), iaurt (grăsimemin. 3,5%),
• Ouăle
• Grăsimi şi uleiuri – unt, ulei de soia, rapiţă, măsline, germeni de porumb, de floarea soarelui
• Cereale – porumb, germeni de grâu, grâu, orz
• Legume – morcovi (1,57mg/100g), cartof dulce, gulii, nap, pătrunjel (rădăcina), ridiche de luna, telina , hrean, sfecla rosie, cartofi
• Păpădie, pătrunjel (frunze), varza, fenicul, spanac, cicoare, ţelină (frunze), andivă, salată, praz, broccoli, varză de Bruxelles, varză albă, varză murată, varză roşie, conopidă, ceapă.
• Ardei iute, dovleac, roşii, castravetţi, fasole uscată, dovlecei
• Mazăre verde, fasole albă, soia, năut, linte,
• Fructe – gutui, mere, pere, mure, agrişe, coacăze negre, afine, struguri, stafide, zmeură,  măceşe, cătină alba, fructe de soc
• Fistic, migdale dulci, nuci de caju, nuci, alune de pădure, castane,
• Pepene galben, kaki, mango, papaya, pepene verde, mandarine, măsline verzi, avocado, ananas

Cele mai bune surse de fibre:

• Avocado
• Seminţe de chia
• Zmeură
• Pere
• Fasole
• Linte
• Mere
• Cerealele integrale

Există 8 alergeni majori responsabili de aproximativ 90% dintre cazurile de alergii alimentare : alunele, nucile, oul, laptele, grâul, soia, peştele şi crustaceele. Deşi testele au fost limitate doar la cobaii cu alergii la alune, oamenii de ştiinţă sunt de părere că o abordare naturală şi holistică asupra alimentaţie ar putea ţine la distanţă potenţialele alergii alimentare.