Pacienţii români cu cancer au acces la doar 7 din cele 62 de medicamente oncologice originale aprobate în UE

Pacienţii români cu cancer au acces la doar 7 din cele 62 de medicamente oncologice originale aprobate în UE
Pacienţii români cu cancer au acces la doar 7 din cele 62 de medicamente oncologice originale aprobate în UE

Centrul pentru Inovaţie în Medicină (InoMed) a realizat prima analiză asupra accesului la medicamente inovatoare al pacienţilor cu cancer din România. Oncologia este domeniul cel mai dinamic din punct de vedere al cercetării şi inovării, investiţiile şi preocuparea oamenilor de ştiinţă ducând la descoperirea unor modalităţi terapeutice din ce în ce mai eficiente şi mai bine tolerate de către bolnavii cu cancer. 

În perioada 2008 – 2015, Comisia Europeană a aprobat 62 de medicamente originale împotriva cancerului (tumori solide şi hematologice) – sunt excluse aşadar din calcul medicamentele generice aprobate prin procedură centralizată, dar şi medicamentele care se folosesc pentru managementul efectelor adverse ale chimioterapiei (anemie, granulocitopenie etc). 

Dintre cele 62 de medicamente absolut noi pentru cancer aprobate în ultimii 8 ani în UE, doar 7 medicamente se regăsesc în acest moment pe lista medicamentelor compensate din România: ofatumumab (leucemie limfocitară cronică), pazopanib (sarcom de ţesuturi moi), everolimus (indicaţia pentru forme rare de cancer renal şi al creierului), abiraterona acetat (cancer de prostată rezistent la castrare), brentuximab vedotin (limfom Hodgkin CD30+ recidivat sau refractar), crizotinib (cancer pulmonar care prezintă translocaţia ALK) şi dabrafenib (melanom maling metastatic nerezecabil, cu mutaţia BRAF V600). 
 
Conform unui studiu sociologic InoMed-IMAS, dat publicităţii la începutul acestei săptămâni, 75% dintre români consideră că durează prea mult ca un medicament nou descoperit să ajungă la pacienţii din România.
 
“Percepţia cetăţenilor români despre accesul la inovaţie se corelează perfect cu datele pe care le sintetizăm în această analiză. Statul român le propune pacienţilor cu cancer ceea ce pare a fi un joc de noroc, 7 din 62, nicidecum o strategie de acces rapid la acele medicamente care şi-au dovedit capacitatea de a salva vieţi în forme de cancer considerate până de curând incurabile, precum melanomul malign metastatic nerezecabil”, a declarat dr. Marius Geantă, preşedinte Centrul pentru Inovaţie în Medicină.
 
În perioada 2011-2015, Comisia Europeană a aprobat 3 medicamente personalizate (vemurafenib, dabrafenib, trametinib), 3 imuno-terapii (ipilimumab, nivolumab, pembrolizumab), un vaccin terapeutic (talimogen laherparepvec), la care se adaugă două combinaţii între aceste medicamente (trametinib+dabrafenib şi ipilimumab+nivolumab). 
 
Dintre aceste 9 medicamente şi combinaţii terapeutice absolut noi, aprobate în UE în ultimii 5 ani, pacienţii români cu melanom malign metastatic nerezecabil au acces în acest moment doar la monoterapia cu dabrafenib. 
 
“Cu 5 ani în urmă, supravieţuirea unui pacient cu melanom malign metastazat nerezecabil, oriunde în lume, nu doar în România, era estimată la 3-4 luni, de la momentul diagnosticului. Acum, în condiţiile accesului la aceste tratamente noi, un pacient cu această formă avansată de cancer poate trăi câţiva ani, în literatura de specialitate fiind descrise supravieţuiri chiar de 10 ani. Din păcate, pacienţii români cu melanom malign nu pot beneficia de tot acest avans al cercetării în domeniu, medicamentele, cu o excepţie, nefiind incluse pe lista terapiilor compensate. Foarte puţini români spun că şi-ar permite să acopere costurile tratamentului pentru cancer. De aceea, statul trebuie nu doar să contribuie, ci să conducă lupta cu cancerul a pacienţilor, facilitând accesul la terapiile care şi-au dovedit eficienţa în prelungirea sau chiar salvarea vieţii ”, spune dr. Marius Geantă, preşedinte Centrul pentru Inovaţie în Medicină (InoMed).
 
Cel mai nou articol Video:
Dr. Matei Bâră: radioterapia în cancerele din sfera ORL
Recomandări:
Cine nu are această măsură la blugi riscă să dezvolte diabet
Cine nu are această măsură la blugi riscă să dezvolte diabet
1 din 5 hipertensivi nici nu știe că are valori tensionale crescute
1 din 5 hipertensivi nici nu știe că are valori tensionale crescute