Daca alerg cu spatele, slabesc mai usor?

Consideri ca aceasta posibilitate suna de-a dreptul prostesc?
Daca alerg cu spatele, slabesc mai usor?
Daca alerg cu spatele, slabesc mai usor?




Consideri ca aceasta posibilitate suna de-a dreptul prostesc? Redactorul The One, Lioara Bradu, a adunat mai multe informatii pentru a te face sa-ti schimbi directia.

Care este diferenta dintre a alerga normal sau cu spatele? Incearca si ai sa observi dupa primii zece pasii! Daca nu ai folosit inca acest stil, esti un atlet – alergator – jogger – sportiv doar pe jumatate, cea conservatoare. Tendintele nu apar numai in moda, ci si in sport! In fitness “se poarta” sa alergi in spate, sa mergi in spate sau sa pedalezi in spate. Ti se pare o gluma? Nici pomeneala!

Alergarea cu spatele are o filosofie proprie si exista argumente bine intemeiate pentru care jumatate din lumea civilizata a ales sa alerge “impotriva curentului” . In mod evident, pionierii acestei metode ciudate de antrenament au fost americanii.

La startul secolului trecut, celebritati ale sportul american, precum William Muldoon, Gene Tunney, Bill Robinson sau Ed Schultz integrau alergarea cu spatele in programul lor de pregatire fizica. Dar abia in 1980 metoda capata recunoastere deplina si incepe sa se bucure de o oarecare popularitate.

Timp de 20 de ani, celebrul medic Gary Gray a folosit metoda de alergare in spate sau mersul in spate pentru recuperarea fizica a bolnavilor din clinica sa. Profesorul Barry Bates a fost unul dintre primii cercetatori care si-a publicat descoperirile intr-un tratat stiintific de-a dreptul impresionant, dupa ce a incercat aceste tehnici pe proprii pacienti.

In 1981, doctorul Robert K. Stevenson a publicat o carte pe aceasta tema, “Backward Running”, destinata publicului larg. In aceeasi perioada, in Franta, Christian Grolle incerca sa-i convinga pe atleti si pe antrenorii lor de beneficiile numeroase ale acestui tip de alergare nonconformist.

Citeste mai multe despre Alergatul cu spatele pe site-ul The One