Cât de bună este, de fapt, o dietă cu puţini carbohidraţi. Oamenii de ştiinţă au ajuns la o concluzie complet neaşteptată

Dieta ketogenică, bogată în grăsimi şi proteine, dar săracă în carbohidraţi, ar putea avea un efect benefic asupra sănătăţii creierului.
08.03.2020 | Autor: Paula Rotaru
Cât de bună este, de fapt, o dietă cu puţini carbohidraţi. Oamenii de ştiinţă au ajuns la o concluzie complet neaşteptată

Carbohidraţii sunt esenţiali pentru menţinerea energiei şi a siluetei, cu condiţia să îi consumăm pe cei buni. Recent însă, o echipă de savanţi de la Universitatea Stony Brook din New York a publicat un studiu care arată că dieta ketogenică, bogată în grăsimi şi proteine, dar săracă în carbohidraţi, ar putea avea şi un alt efect benefic. Potrivit cercetătorilor, limitarea consumului de carbohidraţi ar putea preveni sau încetini declinul cognitiv. Cu alte cuvinte, ar putea reduce riscul de boli ale bătrâneţii, precum Alzheimer sau alte forme de demenţă.

Scanările cerebrale efectuate de savanţi au arătat că neuronii încep să se deterioreze încă de la vârsta de 50 de ani, dar anumite modificări în regimul alimentar şi în general în stilul de viaţă pot încetini acest declin neurologic.

„Schimbările neurobiologice asociate îmbătrânirii au loc mult mai devreme decât ne-am aştepta, uneori chiar înainte de vârsta de 50 de ani”, a declarat dr. Lilliane Mujica-Parodi, unul dintre autorii studiului.

Pentru a înţelege mai bine cum este influenţat creierul de regimul alimentar, experţii au realizat un experiment pe 1.000 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 şi 88 de ani. Subiecţii au primit fie suplimente cu cetone, fie au urmat o dietă ketogenică. La finalul perioadei urmărite, medicii au realizat tomografii craniene ale subiecţilor şi au observat un lucru interesant, şi anume că această sursă de energie reprezentată de cetone, provenind fie din suplimente, fie din privarea organismului de carbohidraţi, a dus la stabilirea unor legături neuronale mai puternice.

Glucoza din sânge, pe de o parte, reduce stabilitatea legăturilor neuronale. În schimb, cetonele – substanţe produse de ficat atunci când organismul este privat de carbohidraţi – au capacitatea de a întări formarea reţelelor şi conexiunilor neuronale.

„Există o veste bună şi una proastă”, spune dr. Mujica. „Vestea proastă este că acum avem confirmarea că degradarea cerebrală are loc mult mai devreme decât credeam. Vestea bună este că am putea preveni acest declin cognitiv cu ajutorul regimului alimentar”, a adăugat medicul.

Dieta ketogenică ar putea avea efecte benefice şi în cazul epilepsiei la copii, iar acest nou studiu arată că potenţialul acestui regim se extinde şi asupra persoanelor trecute de vârsta a doua, putând preveni apariţia unor boli precum Parkinson sau Alzheimer.

Cu toate acestea, există şi opinii contrare. Dr. Katy Stubbs, de la Institutul de Cercetare în Domeniul Bolii Alzheimer din Marea Britanie, spune că „noua cercetare este interesantă, dar mai sunt necesare studii suplimentare. Dieta ketogenică presupune şi riscuri. Consumul crescut de grăsimi şi limitarea celui de fructe şi legume bogate în carbohidraţi ar putea avea un efect negativ asupra sănătăţii inimii”, atrage ea atenţia.

În schimb, o dietă asupra căreia niciun specialist nu a avut de obiectat este cea mediteraneeană, bogată în peşte, fructe şi legume proaspete, cereale integrale şi grăsimi sănătoase.

De altfel, dieta mediteraneeană a fost aleasă de 25 de specialişti – experţi în diabet, obezitate, boli cardiovasculare şi psihologia nutriţiei – drept cea mai sănătoasă dietă din 2019, fiind considerată secretul unei vieţi echilibrate şi lipsite de probleme de sănătate.