Pâinea, aliment controversat! Riscurile consumului în exces

Ai observat că pâinea este cel mai mare duşman al siluetei? Nici o grijă, nu eşti singura! Nu mare mi-a fost mirarea văzând cum “micesc” pe zi ce trece tocmai datorită faptului că renunţasem la pâinea cea pufoasă şi îmbietoare, care îmi răsfăţa papilele gustative şi dorinţa de dulce şi carbohidraţi.
  • Publicat:
  • Actualizat:

Ai observat că pâinea este cel mai mare duşman al siluetei? Nici o grijă, nu eşti singura!

Nu mare mi-a fost mirarea văzând cum „micesc” pe zi ce trece tocmai datorită faptului că renunţasem la pâinea cea pufoasă şi îmbietoare, care îmi răsfăţa papilele gustative şi dorinţa de dulce şi carbohidraţi.

Dar nu aceasta este tema pe care vreau  neapărat s-o abordăm în cele ce urmează, deoarece nu am făcut o descoperire ştiinţifică demnă de trecut în Cartea Recordurilor, ci vreau mai degrabă să semnalez câteva aspecte legate de pâine: care e bună, care e rea, câtă ar trebui să consumăm zilnic, care sunt ingredientele de care ar trebui să ne ferim şi, mai ales, care sunt efectele consumului excesiv de pâine, care, se ştie, este alimentul preferat al românului.

Trei mituri despre pâine

Să alegi cel mai sănătos sortiment de pâine poate fi destul de dificil, mai ales dacă îţi faci cumpărăturile dinr-un supermarket “dotat „ cu zeci de pâini şi pâinici de diverse forme, ambalaje şi  preţuri.

Iată trei mituri care te pot ajuta să faci alegerea potrivită:

  • Dacă e mai închisă la culoare şi are printre ingrediente “grâu”, e mai sănătoasă, are mai multe fibrecomplet fals. Uită-te pe etichetă şi citeşte cu atenţie. Dacă primul ingredient din lunga listă este făina de grâu, albă, de uz industrial, renunţă la idee.
    Făina din care este făcută respectiva pâine nu este nici pe departe naturală, ci este albită pe cale chimică, cu ajutorul unor substanţe deloc prietenoase cu sănătatea noastră. Dintre acestea putem aminti de substanţa chimic numită alloxan, care este un agent de înălbire special, despre care se presupune că ar favoriza apariţia diabetului, prin distrugerea celulelor de tip beta din pancreas.
     
  • Pâinea cu denumiri pretenţioase, de genul “conţine 7 cereale” este o alegere potrivităde asemenea, este un mit fals. Nu contează că pâinea are şapte cereale, important e să fie şi bune şi, mai cu seamă, celelalte ingrediente să se încadreze în standardele optime pentru menţinerea sănătăţii. Şi de această dată, citeşte cu atenţie eticheta. Ai putea avea surpriza ca, printre cele şapte cereale super-sănătoase, să regăseşti în capul listei de ingrediente acea făină înălbită de care aminteam mai sus.
     
  • Pâinea cu secară este cea mai sănătoasă – deşi ar trebui să fie preparată din 100% cereale integrale, multe sortimente de aşa-zisă pâine cu secară sunt făcute cu făină albă, apă iar abia al treilea ingredient aminteşte de biata secară naturală, ceea ce ar trebui să îţi dea de gândit în privinţa calităţii acesteia.

Excesul de pâine – consecinţe asupra siluetei şi sănătăţii

Nu este o noutate: pâinea îngraşă!

Dacă observi că aduni kilograme în ritm galopant,  foarte posibil ca vinovata să fie pâinea cea de toate zilele. Evident, cea consumată fără măsură. Amidonul folosit la fabricarea pâinii se propagă rapid în tractul digestiv şi astfel intră în fluxul sanguin sub formă de glucoză care, se ştie sau nu, duce la o creştere rapidă a nivelului de zahăr din sânge. Însă, la scurt timp, nivelul glicemiei scade drastic, rezultatul fiind senzaţia de foame.

Tocmai din acest motiv, persoanele care suferă de diabet sunt sfătuite să evite orice tip de pâine. De multe ori, o ciocolată este mai sănătoasă, dacă vorbim de ciocolata amăruie, decât câteva felii de pâine albă.

Glutenul din pâine şi efectele sale nefaste

Grâul conţine o cantitate mare de gluten, o proteină care favorizează instalarea bolii celiace. Această proteină are rolul de a lega aluatul, astfel încât să fie elastic, uşor de modelat. Statisticile recente arată însă că acest ingredient se face vinovat de numeroase cazuri de intoleranţă digestivă, care se manifestă prin balonare, dureri abdominale, constipaţie şi senzaţie de oboseală.
Dacă ai astfel de simptome, elimină pentru 30 de zile pâinea din regimul alimentar şi vezi cum te simţi. Dacă simptomele dispar, e clar că suferi de intoleranţă la gluten, prin urmare va trebui să fii mult mai atent la ingrediente şi să eviţi ceea ce nu-ţi face bine.

Atenţie la pâinea cu zahăr şi E-uri!

Cele mai multe sortimente de pâine au în compoziţie zahăr sau sirop de fructoză, precum şi numeroşi aditivi alimentari pe care corpul îi asimilează foarte greu, dar care sunt folosiţi pentru a compensa pierderile conştiente survenite în urma procesării bobului de grâu.
Majoritatea produselor de panificaţie au în lista de ingrediente arome şi esenţe termostabile, cum ar fi E150, acid ascorbic, acid citric (E330), glicerina (E422), maltodextrina, propilen glicol (E1520), substanţe de îngroşare (gumă arabică, gumă xantan) şi cine ştie câte alte E-uri în funcţie de preferinţa producătorului, care au efecte încă nedesluşite pe deplin, dar care cu siguranţă nu fac bine sănătăţii.

De asemenea, cerealele folosite pentru prepararea pâinii sunt bogate în acid fitic, care blochează absorbţia de minerale precum calciul, fierul sau zincul, esenţiale pentru buna desfăşurare a funcţiilor organismului.

Mare atenţie şi la conţinutul de sare! Multe sortimente de pâine au în compoziţie, pe lângă zahăr, şi multă sare, care a fost demonstrat ştiinţific că poate creşte presiunea sanguină, favorizând hipertensiunea, favorizeaza apariţia cancerului de stomac, a osteoporozei, cataractei, diabetului şi a pietrelor la rinichi.

Pâinea îţi îmbolnăveşte inima

În urma unei cercetări ştiinţifice, experţii au descoperit că cerealele de tipul grâului pot creşte nivelul colesterolului „rău” cu până la 60%. Acest tip de colesterol este asociat cu bolile cardiace şi cele cardiovasculare, care sunt principalii ucigaşi ai secolului 21.

Din păcate, sărăcia ne obligă să mâncăm din ce în ce mai mult şi mai prost. Aşa se face că în urma unui sondaj realizat recent în ţara noastră a ieşit la iveală că românul de rând consumă nici mai mult nici mai puţin de 100 de kilograme de pâine pe an. Mâncăm fără să ne hrănim iar acest lucru se reflectă în sănătatea noastră. Suntem pe primele locuri în Europa la bolile de inimă, la cele cerebrovasculare, la cancer şi obezitate.

Din păcate, un alt fenomen a luat locul pâinii, şi anume covrigii calzi de la colţ de stradă. Aceştia au devenit alimente de bază la locul de muncă, fiind ieftini şi săţioşi (pe termen scurt). Cu regret afirm acum că m-am numărat şi eu printre purtătorii de covrigi în geantă, ştiind că ţin de foame cu bani puţini, dar care mi-au făcut atât de mult rău…

Câtă pâine avem voie să mâncăm zilnic?

Nevoile pot diferi de la o persoană la alta, în funcţie de vârstă, greutate şi regimul alimentar, motiv pentru care nu există o cantitate zilnică recomandată.

Însă, este unanim acceptat că o cantitate de 100-150 de grame (3-4 felii) de pâine consumată zilnic este mai mult decât suficientă pentru a aduce organismului glucidele de care are nevoie, cu condiţia ca pâinea să fie integrală bineînţeles.

În cazul copiilor sau adolescenţilor, această cantitate poate fi depăşită, mai ales că este necesar un aport caloric mai crescut dat fiind procesul de dezvoltare.

„Ţine cont însă că o felie de pâine albă are în jur de 70-90 calorii, iar o pâine cu 12 felii are peste 1000 de calorii. Este o adevărată bombă calorică. Alege cu atenţie sortimentul de pâine!”, atenţionează Şerban Blebea, antrenor personal.

Cea mai sănătoasă pâine

Pâinea este, potrivit prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi, în cartea „Şi noi ce mai mâncăm?”, un aliment biblic. În Biblie se arată că Dumnezeu i-a poruncit profetului Ezekiel să prepare o pâine ca mesaj al Domnului către poporul din Ierusalim. În vemuri biblice, pâinea se obţinea dintr-un grâu special (spre deosebire de cel din zilele noastre, care este foarte probabil să fie modificat genetic), nehibridat, numit Spelta.

De reţinut că în acele vremuri nu exista drojdia de panificaţie, folosită astăzi, ci maiaua păstrată de la păstrarea anterioară a pîinii sau obţinută din struguri sau suc de mere proaspete.

Pentru a prepara şi tu o pâine biblică, ai nevoie de: jumătate de cană de făină de orz, un sfert de cană de făină de boabe de fasole, un sfert de cană de mei, o cană de făină de grâu Spelta, jumătate de cană de făină de linte, un sfert de cană de ulei de măsline extravirgin presat la rece, o lingură de sare şi o lingură de maia. Se amestecă toate ingredientele, se adaugă apă şi se lasă aluatul la dospit. După ce creşte, aluatul este porţionat în forme rotunde şi se coace în cuptor până capătă o culoare brun-aurie.

Analizând compoziţia acestei pâini, vom constata că ingredientele asigură un echilibru în nutrienţi, oferind proteine complementare leguminoase – cerale cu valoare biologică foarte ridicată, vitamine şi minerale din belşug, fibre alimentare şi fitosteroli, substanţe preţioase pentru sănătatea inimii şi a colonului, precum şi glucide complexe care eliberează energie constant, izoflavone, care conferă echilibru hormonal, şi grăsimi sănătoase din uleiul de măsline.

Sursa foto: DietaDukan.ro

O altă variantă sănătoasă este pâinea Dukan (vezi aici şi alte reţete delicioase permise în dieta Dukan), făcută din făină integrală. Această pâine este recomandată în faza de consolidare, adică în etapa în care deja ai pierdut kilogramele care te deranjau iar acum practic îţi formezi o dietă permanentă, un stil de viaţă.

Pentru 500 de grame de pâine, aceste sunt ingredientele de care ai nevoie: 500 g făină integrală, 300 ml apă călduţă, 30 g drojdie proaspătă şi o linguriţă de sare.

Se amestecă făina cu sarea, se înmoaie drojdia cu apa călduţă, se amestecă toate până la omogenizare completă. Pe planşetă se pun 2 linguri de ulei (de măsline) şi se pune aluatul acolo, apoi se împătureşte aluatul pană ce se absoarbe tot uleiul. Se lasă la dospit 30 de minute.

Apoi, pe planşetă, se modelează pâinea: se poate sub formă de chifle mici , rotunde ori dreptunghiulare sau pâine în tavă.  Se lasă astfel la dospit timp de 45 de minute, după care se dă la cuptor 50-60 de minute, la o temperatură de 200 de grade.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”