Cum pregătesc călugării de la Muntele Athos coliva. Ingredientul care îi ajută să obțină boabe de grâu bine separate

Cum se pregătește coliva în mănăstirile de la Muntele Athos

Potrivit informațiilor publicate de Bizanticons, care preiau o descriere a tradiției athonite de pe site-ul Pemptousia, călugării folosesc grâu strivit, pe care îl lasă mai întâi în apă pentru a se hidrata. Ulterior, îl fierb aproximativ 30 de minute, după care scurg apa și continuă fierberea într-o nouă cantitate de apă, până când boabele se înmoaie, iar lichidul capătă o consistență mai groasă.

La final, adaugă puțină sare și clătesc grâul cu apă rece, pentru a împiedica lipirea boabelor între ele. Acesta este apoi lăsat să se zvânte.

Un detaliu important intervine cu două-trei ore înainte de Sfânta Liturghie. Persoana responsabilă de pregătirea colivei adaugă pesmet foarte bine mărunțit, care absoarbe umezeala rămasă. După ce își îndeplinește rolul, pesmetul în exces este îndepărtat cu ajutorul unei site sau al unui ciur. Astfel, grâul rămâne uscat și cu boabele bine separate.

Ce ingrediente folosesc și cum decorează coliva

În varianta obișnuită, monahii așază grâul pe un platou și presară deasupra zahăr cristalin, nu zahăr pudră. Cu ajutorul zahărului colorat cu scorțișoară, marchează apoi semnul Sfintei Cruci.

Rețeta poate fi îmbogățită în funcție de sărbătoare. Călugării pot adăuga alune mărunțite, iar pentru praznicele însoțite de priveghere folosesc nuci zdrobite, cuișoare și chimen. În unele mănăstiri, alunele prăjite înlocuiesc nucile, iar scorțișoara este folosită în locul cuișoarelor.

Unul dintre cele mai spectaculoase aspecte ale tradiției athonite este decorarea colivei. La sărbătorile importante, aceasta poate fi împodobită cu reprezentarea sfântului în cinstea căruia este organizat praznicul sau cu imaginea ctitorului mănăstirii.

Pentru realizarea desenului, monahii folosesc un șablon perforat și zahăr colorat. Cu ajutorul unui chibrit sau al vârfului unei pensule, trasează contururile imaginii, apoi completează detaliile folosind zahăr în mai multe culori. La final, pot adăuga bomboane și drajeuri decorative, inclusiv argintii sau aurii.

De ce se prepară colivă în tradiția ortodoxă

Coliva nu este considerată doar un preparat oferit la pomeniri, ci are o semnificație religioasă profundă. Grâul, care este îngropat în pământ și apoi încolțește, simbolizează învierea și speranța vieții veșnice.

Potrivit tradiției Bisericii Ortodoxe, originea colivei este legată de Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron. Se spune că, în timpul împăratului Iulian Apostatul, acesta i s-ar fi arătat în vis arhiepiscopului Eudoxie al Constantinopolului și l-ar fi avertizat că alimentele din piețe fuseseră stropite cu sânge jertfit idolilor. Creștinii ar fi fost îndrumați să nu cumpere acele produse, ci să fiarbă grâu cu miere. Biserica îl pomenește pe Sfântul Teodor Tiron în prima sâmbătă din Postul Mare, cunoscută și drept Sâmbăta colivelor.

În mănăstirile athonite, grâul fiert este pregătit și în zilele obișnuite, în special pentru pomenirea celor adormiți de sâmbătă. În această zi, o farfurie cu grâu este așezată în fața icoanei Mântuitorului Hristos, păstrându-se astfel o tradiție veche a comunităților monahale.

FOTO: Shutterstock