Semnele pe care ți le dă corpul dacă ai lipsă de calciu. Cum se modifică unghiile

27.05.2022

Lipsa de calciu este de multe ori cauzată mai degrabă de o boală cronică decât de aportul insuficient de alimente bogate în acest mineral. Calciul îndeplinește numeroase funcții esențiale în organism. Ajută la mineralizarea osoasă, contribuie la buna funcționare a celulelor din corp și, nu mai puțin important, intervine în contracția și relaxarea musculară și în procesul de coagulare a sângelui. 

În majoritatea cazurilor, lipsa de calciu (hipocalcemia) este descoperită întâmplător, cu ocazia efectuării analizelor de rutină. Pentru depistarea nivelului de calciu din sânge există și varianta determinării acestui mineral din proba de sânge venos (calciu seric).

Valorile normale ale calciului sunt considerate cele între 8.6 și 10 mg/dL în cazul adulților. La copiii cu vârsta sub 2 ani, valorile normale de calciu sunt cele între 9 și 11 mg/dL.

Când duci lipsă de calciu, cele mai frecvente simptome pot consta în manifestări neuromusculare, neurologice sau dermatologice, detaliate în cele ce urmează.

Ce simptome apar când duci lipsă de calciu

Atunci când vorbim despre un deficit ușor de calciu, simptomele sunt foarte vagi sau chiar inexistente. În schimb, când carența de calciu este mai severă, pot apărea manifestări precum:

În cazurile extrem de grave de hipocalcemie sunt posibile aritmii, hipotensiune rezistentă la tratament sau chiar șoc cardiovascular.

Care sunt cauzele lipsei de calciu

Pe lângă aportul insuficient de alimente care conțin acest mineral, există și alte cauze care pot duce la carența de calciu.

De exemplu, deficitul de vitamina D specific în lunile de iarnă poate veni „la pachet” cu carența de calciu. De asemenea, boală renală poate produce hipocalcemie severă din cauza pierderii renale anormale de calciu și scăderii producției metaboliților activi ai vitaminei D.

Hipoparatiroidismul (cauzat de intervenția chirurgicală pe tiroidă sau paratiroidă) sau pseudohipoparatiroidismul poate fi o altă cauză a lipsei de calciu în sânge.

Pseudohipoparatiroidismul este dat de un grup de afecțiuni cu transmitere genetică complexă ce determină rezistență la acțiunea parathormonului (PTH) și care se asociază cu modificări dismorfice (înălțime scăzută, obezitate, față rotundă, gât scurt, degete scurte).

O altă cauză a carenței de calciu poate fi scăderea concentrației albuminei serice, de regulă în boli precum ciroză hepatică, sindrom nefrotic, malnutriție, boli intestinale cronice.

Risc crescut de lipsă de calciu au și alcoolicii prin deficit de magneziu, pancreatită cronică sau malabsorbție.

Alte cauze ale carenței de calciu pot fi metastazele osoase (cel mai frecvent la pacienți cu cancer de prostată sau de sân), septicemiile sau arsurile severe, pancreatită acută sau anumite medicamente (citostatice, bifosfonați, chelatori de calciu).

Ce să mănânci dacă ai lipsă de calciu

Alimente şi băuturi îmbogăţite cu calciu

Iaurtul, brânza, cerealele, sucul de portocale, laptele de soia sau de migdale şi anumite sortimente de pâine fortificate cu calciu pot contribui semnificativ la menţinerea în echilibru a acestui mineral în organism.

Spre exemplu, un pahar cu suc natural de portocale îmbogăţit cu calciu acoperă 50% din necesarul zilnic. Fiţi însă atenţi şi la celelalte ingrediente din astfel de alimente și băuturi, deoarece multe pot conţine zaharuri ce pot contribui la îngrăşare.

Majoritatea sortimentelor de brânză sunt excelente surse de calciu. Parmezanul deține însă supremația, cu 330 miligrame per porție de 30 de grame.

Fructe proaspete

Smochinele crude sunt cele mai indicate fructe cu conţinut ridicat de calciu. Pot fi consumate cu terci de ovăz, în iaurt sau într-o salată delicioasă de quinoa cu mentă.

Alte surse care merită menţionate în această categorie sunt portocalele, coacăzele negre, zmeura şi murele. Pe lângă calciu, aceste fructe sunt bogate şi în fibre, vitamina C şi multe alte minerale cu rol benefic.

Legume crucifere şi verdeţuri

Plantele cu gust uşor amărui, precum spanacul, bok choi, varza kale şi frunzele de nap, şi legume crucifere ca broccoli, conopida, varza, varza de Bruxelles sunt excelente surse de calciu, dar conţin şi oxalaţi, substanţe care pot împiedica absorbţia acestui mineral.

O metodă eficientă de a scăpa de aceşti oxalaţi în proporţie de până la 90% este să fierbeţi legumele sau să le preparaţi la abur.

Fructe oleaginoase

Toate fructele oleaginoase sunt bogate în calciu, dar migdalele se remarcă dintre toate, deoarece asigură aproximativ 10% din doza zilnică recomandată de calciu la o porţie de numai 35 de grame. De asemenea, migdalele conțin fibre și vitamina E, substanțe nutritive care te pot ajuta să slăbești și să ai un tranzit intestinal sănătos.

Alte fructe oleaginoase bogate în calciu sunt nucile braziliene, fisticul, nucile, alunele de pădure şi nucile de macadamia.

Aceste alimente conţin numeroase fibre, grăsimi sănătoase, proteine, precum şi antioxidanţi, vitamine din grupul B şi minerale precum magneziul, cuprul, potasiul şi seleniul. Toate aceste substanţe nutritive ajută la reglarea tensiunii arteriale şi ajută la menţinerea saţietăţii, un aspect important mai ales dacă vreţi să slăbiţi.

Fasole, mazăre, linte, năut

Pe lângă faptul că sunt bogate în proteine şi fibre, astfel de alimente sunt şi surse excelente de calciu.

De asemenea, sunt bogate şi în fier, zinc, potasiu, magneziu şi acid folic, substanţe nutritive cu rol benefic pentru menţinerea sănătăţii. Mai mult decât atât, pot reduce nivelul de colesterol „rău” din sânge, prevenind astfel boli precum diabetul de tip 2 sau afecţiunile cardiovasculare.

O porție de năut fiert conține 315 miligrame de calciu, numeroase proteine și fibre. Poate fi consumat în salate sau sub formă de humus.

Cereale integrale

Anumite varietăţi de cereale integrale, precum amarantul şi meiul, conţin mult calciu şi sunt indicate inclusiv persoanelor celiace, deoarece nu au gluten.

O porţie de 250 de grame de astfel de cereale aduce organismului aproape 15% din necesarul zilnic de calciu, plus multe fibre necesare pentru buna funcţionare a tranzitului intestinal.

Ovăzul conține 200 miligrame de calciu per porție. Dacă vrei să dublezi doza de calciu, gătește ovăzul în lapte de migdale.

Produse din soia

Brânza tofu, tempeh, laptele de soia şi cuburile sau boabele de soia conţin foarte mult calciu, cam 18% din doza zilnică recomandată la o porţie de 175 de grame. De asemenea, sunt surse excelente de fibre, proteine, aminoacizi esenţiali, vitamine şi minerale.

Brânza din soia (tofu) poate fi consumată și de persoanele care au intoleranță la lactoză.

Seminţe

Pasta de tahini făcută din seminţe de susan este o sursă excelentă de calciu. În doar 30 de mililitri de pastă de tahini se regăseşte aproape un sfert din doza zilnică recomandată de calciu.

Seminţele de chia şi cele de in sunt, de asemenea, bogate în calciu, dar şi în alte substanţe nutritive cu efect antiinflamator şi care pot regla nivelul zahărului din sânge.

Într-o porție de 100 de grame de semințe chia se găsesc nu mai puțin de 620 miligrame de calciu. Pot fi consumate în salate sau în budinci.

Sardine și alge marine

Consumul de alge marine, în special wakame crude, asigură organismului 12% din necesarul zilnic de calciu, într-o porţie de doar 80 de grame. O altă varietate de alge marine, kelp, este de asemenea o sursă excelentă de calciu.

Aceste alge trebuie consumate însă cu prudenţă de persoanele care au probleme cu tiroida, deoarece conţin şi foarte mult iod.

O porție de sardine de 100 de grame îți aduce nu mai puțin de 370 miligrame de calciu, precum și vitamina D și acizi grași esențiali Omega 3.

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic informații despre diverse afecțiuni, alimentație, ... citește mai mult
Recomandare video
Dr. Raluca Oprea: dieta echilibrată, primul pas în tratamentul ficatului gras