Dr. Laura Ene, despre ficatul gras: „Hrana să vă fie medicament, nu medicamentul hrană”

13.07.2021
Dr. Laura Ene, despre ficatul gras: „Hrana să vă fie medicament, nu medicamentul hrană”
Sursa foto: Facebook Dr. Laura Ene

Dr. Laura Ene, medic primar diabet și boli metabolice, nu recomandă suplimentele alimentare pentru regenerarea ficatului. În contextul în care de fiecare dată când mergem la farmacie cu o rețetă, foarte probabil farmacistul ne întreabă „Dar nu vreți și un protector hepatic?”, dr. Laura Ene recomandă să refuzăm acest lucru și să răspundem astfel: „Nu, protectorul meu hepatic este stilul meu de viață”. Nicio pastilă – care tot prin ficat trece pentru a fi metabolizată, deci este un efort în plus pentru organ – nu poate să fie de mai mare ajutor decât hrana noastră, spune medicul. 

În cadrul unui webinar online realizat de Dr. Laura Ene, fondatoarea Clinicii de Nutriție Terapeutică Ela Clinic, medicul a explicat de ce ficatul gras afectează peste 40% din populația adultă, care sunt factorii de risc, ce analize trebuie să facem pentru a afla dacă avem probleme cu ficatul, de ce nu trebuie să ignorăm steatoza hepatică și care sunt alimentele recomandate și cele contraindicate în această afecțiune.

Dr. Laura Ene: „Ficatul gras crește riscul de cancer hepatic, chiar și în absența stadiului de ciroză”

Steatoza hepatică sau boala de ficat gras reprezintă acumulare de grăsime în ficat și apare atunci când acest organ nu reușește să mai metabolizeze eficient grăsimile, în special trigliceridele și carbohidrații în exces.

Încărcarea grasă a ficatului ia două forme: steatoză hepatică (boala de ficat gras) și steatohepatită alcoolică (inflamația ficatului). Ambele sunt boli cronice ale ficatului, cu o prevalență de 40% în populația generală. Se estimează că boala de ficat gras va deveni indicația numărul 1 de transplant hepatic în următorii 10 ani. Steatoza hepatică crește riscul de cancer hepatic, chiar și în absența stadiului de ciroză hepatică, avertizează Dr. Laura Ene.

Ficatul gras nu doare, este o boală silențioasă, ca toate bolile metabolice, precum ateroscleroza, bolile cardiovasculare. La fel ca diabetul, boala de ficat gras se instalează treptat și dă semne abia când ajunge la stadiul de complicații, de fibroză sau ciroză, când procesul este ireversibil, deci ficatul nu se mai poate regenera.

De multe ori, steatoza hepatică este o afecțiune neglijată de majoritatea pacienților. România este pe primul loc în Europa la prevalența afecțiunilor hepatice, cât și la mortalitatea provocată de acestea.

Ce analize trebuie să faci pentru a afla dacă ai ficatul gras?

Boala de ficat gras poate fi depistată precoce prin intermediul anumitor analize:

  • profil hepatic (TGO, TGP, GGT)
  • ecografie abdominală
  • test Fibromax/Fibroscan (este ușor de făcut, ca o ecografie care prelucrează imaginile ecografice cu analizele de sânge și oferă o imagine clară asupra gradului de steatoză și fibroză hepatică, făcând totodată diferența între afectarea virală și cea alcoolică)
  • CT sau RMN
  • puncție biopsie hepatică (nu se face de rutină, ci doar în cazul în care este necesar diagnosticul diferențial)

Cel mai bun tratament pentru steatoza hepatică

În opinia Dr. Laura Ene, cel mai bun tratament pentru boala de ficat gras constă în controlul factorilor de risc: diabet, obezitate, dislipidemie. Deci dietă și stil de viață!

Printre factorii de risc evitabili în ceea ce privește steatoza hepatică se numără:

  • hipercolesterolemia (valori LDL peste 100, trigliceride peste 200)
  • obezitatea (greutatea mai mare decât jumătatea înălțimii)
  • diabetul zaharat/insulinorezistența
  • sedentarismul (lipsa de mișcare)
  • stresul
  • lipsa de odihnă și relaxare
  • fumatul
  • dieta dezechilibrată, bogată în grăsimi saturate și carbohidrați

Dieta de protecție hepatică: alimente permise și interzise

Potrivit Dr. Laura Ene, există 5 mari categorii de alimente care cresc trigliceridele și, implicit, riscul de steatoză hepatică:

  1. zahărul ascuns sub orice formă (miere, zahăr brun, sucuri de fructe, fresh-uri de fructe, băuturi carbogazoase, inclusiv energizante, gem, dulceață, chiar și fără zahăr, iaurt cu fructe, budinci, cereale cu adaosuri de miere sau ciocolată, batoane de cereale, fructe uscate, confiate, chipsuri, floricele, produse de patiserie, foietaje, cofetărie, covrigi, sărățele, dulciuri și biscuiți dietetici, maioneză, dressinguri pentru salată, sosuri pentru paste, pizza)
  2. fructoza, adică zahărul din fructe. Recomandarea medicului este de a consuma 2 fructe pe zi și nu mai târziu de ora 6 seara. Fructele sunt o masă ușoară pentru stomac, dar nu și pentru ficat.
  3. amidonul, adică zahărul din cereale, leguminoase, boabe (mazăre, orez, paste, pâine, mămăligă). Se consumă întotdeauna dimineața sau la prânz, niciodată la masa de seară ca fel principal.
  4. alcoolul – se recomandă 3-4 unități de alcool în cazul bărbaților și 2-3 unități în cazul femeilor, în zile diferite, nu toate deodată. O unitate de alcool înseamnă 10 grame de alcool pur, echivalent cu 1 bere de 330 mililitri, 1 pahar de vin de 125 mililitri sau 1 shot de tărie de 40 mililitri. În cazul în care boala este diagnosticată, se recomandă întreruperea completă a consumului de alcool.
  5. grăsimi trans și saturate (maioneză, fast-food, mezeluri, brânză grasă, sosuri, alimente foarte procesate)

Pe de altă parte, alimentele considerate adevărate protectoare hepatice sunt următoarele:

  1. fructe de pădure (căpșuni, mure, zmeură, afine, coacăze, măceșe, cătină, merișoare, soc) proaspete sau congelate, nu sub formă de gemuri/dulceață
  2. legume verzi (broccoli, ceapă, salată verde, pătrunjel, spanac)
  3. condimente și ierburi aromatice (piper, ardei iute, turmeric, boia, busuioc, cimbru etc.)
  4. grăsimi Omega 3 și vitamina E (somon, ulei de calitate presat la rece din măsline, avocado, nuci, semințe de in, de dovleac). Atenție la echilibrul ponderal! Nu trebuie să consumăm cantități mari de grăsimi, chiar dacă sunt bune. Un gram de grăsime ne costă 9 calorii, în comparație cu un gram de zahăr, care are 4 calorii.
  5. alimente cu etichetă verde sau fără etichetă – consumă alimente cât mai puțin procesate, naturale, de sezon, cultivate și aduse de la o distanță cât mai mică, din România sau Uniunea Europeană. De fiecare dată când avem nevoie de o etichetă ca să înțelegem ce e în spatele ambalajului, deja acolo sunt mulți aditivi, coloranți, conservanți introduși pentru a păstra culoarea, textura alimentului, atenționează Dr. Laura Ene.

Cât privește suplimentele hepatoprotectoare, medicul nu este de acord ca acestea să înlocuiască regimul alimentar sănătos:

Hrana să vă fie medicament, nu medicamentul hrană. Când mergeți la farmacie și vi se recomandă să luați și un protector hepatic, răspundeți așa: Protectorul meu hepatic este stilul meu de viață. Nicio bulină pe care o înghițim, care tot prin ficat trece pentru a fi metabolizată, nu poate să fie de mai mare ajutor decât hrana noastră.

Dr. Laura Ene: „Consumul excesiv de fructe poate duce la steatoză hepatică”

Pentru a preveni sau ameliora boala de ficat gras, Dr. Laura Ene recomandă să ținem cont de sfaturile alimentare menționate anterior și să facem zilnic mișcare:

Mersul pe jos e la îndemâna tuturor, solicită cele mai mari grupe musculare, ajută cel mai mult la arderea grăsimilor și la câștigarea și menținerea fitnessului cardiorespirator. Dacă avem acces la o sală de sport, e bine să facem mișcare aerobică, dacă ne țin articulațiile. Dacă nu, apelăm la kinetoterapeut. Sau încercăm mișcarea în apă, aquagym. Orice mișcare este mai bună decât statul pe canapea, minimum 5.000 de pași pe zi.

De asemenea, e important să avem un somn de 7-8 ore pe noapte și să alocăm măcar 3 ore pentru relaxare. Astfel nu mai apar dezechilibrele hormonale ca urmare a stresului, metabolismul funcționează corect iar organele se regenerează.

Atenție la consumul de fructe! Deși sunt pline de vitamine și minerale esențiale, nu trebuie să facem excese, pentru că sunt surse de zahăr.

Dacă nu aveți colită de fermentație, eu recomand consumul de fructe imediat după masă, ca să vă asigurați că le scădeți indicele glicemic. Desigur, consumați-le cu moderație! Sunt 3 categorii de fructe: cu 20% zahăr (banane, prune, struguri – porția recomandată la o masă este de 125 de grame), cu 10-15% zahăr (kiwi, portocale, mere, caise, piersici, nectarine, vișine, cireșe – porția recomandată la o masă este de 200-250 de grame) și fructe cu sub 5% zahăr (lămâi, grepfrut, pepene – se permit porții mai mari, dar cu atenție la pepene).

Scăderea în greutate este extrem de importantă pentru regenerarea ficatului. Medicul spune că 2-4 kilograme pierdute/lună este idealul, dar nu trebuie să ne uităm doar la numărul de kilograme de pe cântar.

Cel mai bun indicator este circumferința abdominală. Dacă scad centimetrii din talie, e un semn că am dat jos din grăsimea corporală și acest lucru contează cel mai mult. Jumătate din kilogramele pierdute trebuie să fie grăsime, pentru că aceasta este cauza multor probleme de sănătate, spune Dr. Laura Ene.

Un ultim sfat din partea medicului este să nu renunțăm complet la pâine, pentru că ține de foame și este o sursă bună de fibre și vitamine din complexul B. Dacă alegem o pâine de calitate, din cereale integrale, putem consuma în fiecare zi până la 6 felii de pâine. Lucru valabil inclusiv pentru persoanele cu diabet. Dar atenție la felia de pâine: aceasta nu trebuie să aibă mai mult de 20 de grame!

Următorul webinar organizat de Dr. Laura Ene va avea ca temă soluțiile nutriționale în caz de infertilitate în cuplu și va avea loc pe data de 27 iulie, ora 19:00.

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. A scris peste 5.000 de articole în acest timp. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Dr. Matei Bâră: radioterapia în cancerele din sfera ORL