Sportul și diabetul – simptome de hipoglicemie și hiperglicemie. 100 de ani de la descoperirea insulinei

10.07.2021
Sportul și diabetul – simptome de hipoglicemie și hiperglicemie. 100 de ani de la descoperirea insulinei
Sursa foto: Shutterstock

Cum se împacă sportul și diabetul? Ce alimente ar trebui să consumăm înainte de a face efort fizic dacă avem diabet? Cum ne dăm seama că glicemia crește sau scade în timpul efortului fizic? Putem consuma alcool dacă avem diabet?

La toate aceste întrebări, dar nu numai, am primit răspunsuri de la dr. Delia Reurean Pintilei, Medic primar Diabet, Nutriție, Boli Metabolice la Centrul Medical Consultmed, în cadrul unui eveniment online organizat de RoDiabet cu sprijinul Novo Nordisk, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la descoperirea insulinei (în 1921), dar și pentru a afla poveștile de succes ale persoanelor active cu diabet.

Descoperirea insulinei și primul pacient cu diabet care a primit injecția cu insulină

În 1921 a fost descoperită insulina – hormonul care controlează nivelul glucozei din sânge – de către Sir Frederick G. Banting (câștigătorul Premiului Nobel pentru descoperirea insulinei), Charles H. Best și J.J.R. Macleod, de la Universitatea din Toronto, și biochimistul James Collip, care a contribuit la purificarea acesteia pentru a fi sigură în cazul subiecților umani.

sportul și diabetul - Sir Frederick G. Banting insulina
Sir Frederick G. Banting, FOTO: profimediaimages.ro

Primul pacient cu diabet tratat cu insulină a fost un copil de 14 ani, Leonard Thompson, diagnosticat cu diabet de tip 1 (o boală în care pancreasul nu mai produce deloc insulină) la vârsta de 11 ani.

Băiatul avea mai puțin de 30 de kilograme și prezenta un risc foarte crescut să intre în comă diabetică și să moară. El a primit prima injecție cu insulină în ianuarie 1922. În numai 24 de ore, glicemia sa a scăzut, dar băiatul a dezvoltat o reacție alergică la locul injectării. Collip a notat acest aspect și a purificat insulina.

La câteva zile distanță, copilul a primit a doua injecție cu insulina modificată de Collip și glicemia a revenit la normal, fără a exista reacții adverse (Thompson a mai trăit încă 13 ani cu ajutorul insulinei; el a decedat la 27 de ani, din cauza pneumoniei).

Leonard Thompson, înainte și după tratamentul cu insulină. FOTO: worlddiabetestour.org

Pentru prima dată în istorie, diabetul de tip 1 nu mai era o sentință la moarte. Până la acel moment, prognosticul pentru pacienții cu diabet de tip 1 era extrem de rezervat: aceștia nu apucau să trăiască mai mult de 1-2 ani.

Suntem în 2021 și acum 100 de ani a fost descoperită insulina. Prima injecție de insulină a fost administrată pe 11 ianuarie 1922, prima producție comercială de insulină a avut loc în 1923. În 1960 a apărut prima pompă de insulină. Însă descoperirile cu adevărat revoluționare s-au înregistrat în ultimii 20 de ani. Dacă acum 20 de ani persoana cu diabet din România și poate din întreaga lume avea rar în posesie glucometre, în 2021 suntem la standarde internaționale în ceea ce privește monitorizarea glicemiei și terapia cu insulină, explică Dr. Delia Reurean Pintilei, Medic primar Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, Iași.

Diabetul în lume și în România

Diabetul este a 6-a cea mai frecventă afecțiune cronică din întreaga lume. În comparație cu restul populației, pacienții cu diabet zaharat de tip 2 au o speranță de viață redusă cu 8,5 ani.

Cauza decesului pentru 75% din pacienții cu diabet de tip 2 o reprezintă bolile cardiovasculare.

Potrivit Federației Internaționale de Diabet, 1 din 2 adulți care suferă de diabet la nivel global (adică peste 212 milioane de persoane) nu este diagnosticat.

În România, conform studiului Predatorr (Studiu Național privind Prevalența Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezității, Dislipidemiei, Hiperuricemiei și Bolii Cronice de Rinichi, 2014), una din 10 persoane suferă de diabet și 3 din 10 de prediabet. Cifre foarte mari și îngrijorătoare!

De asemenea, datele studiului INOMED din 2016 arătau că:

  • Doar jumătate dintre persoanele care suferă de diabet au fost diagnosticate: 832.000 de pacienți înregistrați, 1.785.000 este numărul estimat al persoanelor cu diabet
  • 4 din 10 pacienți care suferă de diabet de tip 2 nu se tratează
  • 2 din 10 pacienți cu diabet nu au fost la diabetolog în ultimul an
  • 7 din 10 persoane cu prevalență pentru diabet de tip 2 au fost diagnosticate adesea în stadii avansate ale bolii

Sportul și diabetul – o relație „cu năbădăi”

Exercițiul fizic regulat este extrem de important pentru pacienții cu diabet. Sportul ajută la reducerea tensiunii arteriale și a colesterolului, ameliorează stresul, îmbunătățesc somnul și cresc sensibilitatea la insulină.

Cu toate acestea, sunt anumite lucruri de care pacientul cu diabet trebuie să țină cont înainte să facă sport. Iată care sunt recomandările medicului diabetolog Delia Reurean Pintilei:

  • Să verifice nivelul glicemiei înainte și în timpul exercițiului – acest lucru îl ajută să afle ce ar trebui să mănânce și când să își ajusteze insușina
  • Să înregistreze nivelul glicemiei și ceea ce mănâncă atunci când face mișcare
  • Să verifice în mod regulat nivelul glicemiei după efort (acesta poate scădea până la 12 ore după efort) – poate fi necesar să consume carbohidrați în plus sau să își administreze o doză mai mică de insulină înainte de culcare
  • Să aibă la îndemână surse de carbohidrați rapizi (glucoză, zahăr, suc natural de fructe, portocale, mere, kiwi) pentru a preveni hipoglicemia în timpul exercițiului fizic
  • Să bea multă apă în timpul exercițiului fizic

Datorită numeroaselor inovații în diabetul de tip 1, cât și în diabetul de tip 2, persoanele care suferă de această boală își pot urma pasiunile și pot face sport, chiar și de performanță. Exercițiul fizic în cazul lor înseamnă o încercare de a atinge echilibrul. Persoana cu diabet este conștientă de beneficiile exercițiului fizic – sportul reduce tensiunea, ameliorează profilul lipidic, arterele vor fi mai sănătoase, dă o stare de bine, reduce nivelul de stres, îmbunătățește somnul și crește sensibilitatea la insulină, detaliază dr. Delia Reurean Pintilei.

Dr. Delia Reurean Pintilei, Medic primar Diabet, Nutriție, Boli Metabolice la Centrul Medical Consultmed

Hipoglicemie versus Hiperglicemie: ce simptome apar?

De asemenea, trebuie știut faptul că anumite exerciții fizice pot determina creșterea sau, din contră, scăderea nivelului glicemiei.

Exercițiul moderat, cum ar fi mersul pe jos sau cu bicicleta, poate provoca o scădere lentă a nivelului de glucoză din sânge. Printre simptomele hipoglicemiei se numără:

  • paloarea pielii
  • transpirații
  • puls rapid și puternic
  • creșterea tensiunii arteriale
  • pupile mărite
  • creșterea tonusului muscular (stare de încordare generală și musculară)
  • agitație
  • accentuarea tremurăturilor mâinii
  • transpirație profuză rece
  • foame intensă
  • ochi „sticloși”
  • contracții musculare generalizate sub forma unor convulsii

Pe de altă parte, alergatul sau fotbalul ar putea determina creșterea nivelului de glucoză din sânge. Printre simptomele hiperglicemiei se numără:

  • senzația de gura uscată, buze uscate
  • dificultate ușoara la vorbire
  • sete excesivă
  • deshidratare treptată a întregului organism, cu limba „prăjită”
  • piele uscată
  • reducerea forței musculare
  • oboseală
  • scădere în greutate
  • vedere tulbure
  • scăderea ușoară a tensiunii arteriale
  • senzație de greață, vărsături

Diabetul, alcoolul și moștenirea genetică

Cum se împacă diabetul cu alcoolul? Avem voie să consumăm alcool dacă suntem diagnosticați cu diabet? Și cât alcool este permis, cum trebuie consumat corect?

Iată răspunsul dr. Dr. Delia Reurean-Pintilei:

Alcoolul poate favoriza apariția hipoglicemiei, mai ales dacă pacientul are insulină în schema de tratament. Consumul de alcool reduce abilitatea organismului de a răspunde la niveluri reduse ale glucozei din sânge. Acest risc pentru hipoglicemie nu încetează atunci când persoana oprește consumul, ci poate crește în următoarele 24 de ore. Recomandarea este de 14 unități de alcool/săptămână (aproximativ 9 pahare a câte 125 ml de vin cu 12% alcool sau 7 pahare a câte 175 ml de vin cu 12% alcool sau 4 pahare a câte 250 ml de vin cu 12% alcool), repartizate pe cel puțin 3 zile. Deci nu consumată toată cantitatea într-un singur episod.

Poate fi moștenit diabetul din familie?

Există un cumul de factori de risc care ține și de istoricul familial de diabet. În diabetul zaharat de tip 1, mecanismul este autoimun, adică se distrug celulele care produc insulină de la nivelul pancreasului. Există și un factor ereditar, dacă mai există în familie persoane cu diabet zaharat de tip 1 autoimun. Tiparul acestui factor ereditar nu este însă cunoscut momentan, se lucrează la acest aspect. În diabetul zaharat de tip 2 există un deficit relativ de secreție de insulină pe fondul rezistenței la insulină. Riscul crește cu cât sunt mai mulți membri ai familiei afectați.

Sportul și diabetul: cicliști profesioniști cu diabet au concurat la Turul Ciclist al Sibiului

La 100 de ani de la descoperirea insulinei, o inovație care a dat startul unui secol de noi și noi soluții în îngrijirea diabetului cu un impact real asupra calității vieții pacienților, echipa de cicliști Team Novo Nordisk: All-Diabetes Pro Cycling Team a fost prezentă și în România, la Turul Ciclist al Sibiului, între 3 și 6 iulie 2021, demonstrând că persoanele cu diabet pot avea o viață normală, pot fi active, pot face performanță și pot fi o inspirație zi de zi pentru ceilalți pacienți.

Toți cei 19 cicliști din echipă, de diferite naționalități, sunt diagnosticați cu diabet zaharat de tip 1. Misiunea echipei este de a inspira, a motiva și a aduce informație de bună calitate pentru toți cei afectați de diabet pentru a-și urma pasiunile și a adopta un stil de viață activ.

Din echipa Novo Nordisk au făcut parte, pentru Turul Ciclist de la Sibiu, șase sportivi – Kusztor Peter, Lozano David, Peron Andrea, Declan Irvine, Henttala Joonas, Umberto Poli – care au purtat mesajul Changing Diabetes și au concurat, în mod simbolic, pentru doi copii români care suferă de diabet.

Când primesc diagnosticul de diabet, mulți oameni cred că nu vor putea trăi viața așa cum au sperat. Echipa noastră are misiunea de a arăta lumii ce este posibil când suferi de diabet. Datorită ultimilor 100 de ani de inovație în managementul diabetului, suntem capabili astăzi să concurăm la cel mai înalt nivel sportiv, inspirându-i pe toți cei cu diabet să își urmeze visurile. Susțineți-ne pe măsură ce contribuim la schimbarea percepției asupra diabetului – cursă după cursă, spun sportivii din echipa de ciclism.

Începând din 2012, de când a fost înființată, echipa Novo Nordisk: All-Diabetes Pro Cycling Team a înregistrat o serie de victorii și performanțe, iar cea mai recentă este câștigarea Finland’s National Road Championships de unul dintre membrii echipei, ciclistul Joonas Henttala, în iunie 2021.

Și în România, pacienți cu diabet, adevărați ambasadori a unei vieți active, inspiră zi de zi persoanele cu această boală să își urmeze pasiunile. Printre aceștia se numără Ionuț Drăgan, rider și fondatorul Asociației Sports & Diabetes, Gabriela Airinei, prima femeie cu diabet care a făcut Turul României pe bicicletă și care a fondat împreună cu soțul ei, Cristian Airinei, Asociația Da, și eu pot, Ines Nerina, blogger și pasionată de mișcare și sport.

Pe lângă progresul extraordinar în domeniul tratamentului, factori care contribuie la menținerea unei vieți normale și active sunt un stil de viață sănătos și o nutriție echilibrată.

Diabetul înseamnă un adevărat antrenament mental în ceea ce privește exercițiul fizic și sportul. Pacientul trebuie să decidă dacă și cât trebuie să mănânce înainte și în timpul exercițiului fizic și trebuie să se gândească la ce oră, cu cât timp înainte de efort să facă insulina și ce doză să-și administreze pentru că hipoglicemia poate apărea și la 12 ore după exercițiul fizic. Fiecare medic lucrează cu pacientul său cu stil activ de viață, pentru a genera un plan cât mai corect pentru acea persoană. Cicliștii profesioniști din echipa Team Novo Nordisk au fost subiectul unui studiu legat de modul în care se modifică glicemiile lor din ziua 1 până în ziua 7 de efort fizic susținut și a reieșit că trebuie să fie foarte atenți la riscul de hipoglicemie nocturnă, mai spune Dr. Delia Reurean Pintilei.

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. A scris peste 5.000 de articole în acest timp. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Dr. Matei Bâră: radioterapia în cancerele din sfera ORL