Aspartataminotransferaza (GOT/ASAT/AST)

Informatii generale

AST (TGO) – aspartataminotransferaza este o enzima ce face parte din clasa transaminazelor si catalizeaza transferul gruparii amino de la aspartat grupului cetonic al cetoglutaratului, cu formare de acid oxalacetic. Spre deosebire de ALT care se gaseste in principal la nivelul ficatului, AST este intalnita in mai multe tesuturi: miocard, ficat, muschi scheletici, rinichi, pancreas, tesut cerebral, splina, fiind astfel un indicator mai putin specific al functiei hepatice. La nivelul celulei hepatice, izoenzimele AST se gasesc atat in citosol, cat si in mitocondrii5;6.

Recomandari pentru determinarea AST

Valorile AST si ALT cresc in aproape toate hepatopatiile, dar cresterea nivelului seric al AST poate fi intalnita si in numeroase afectiuni extrahepatice, cu precadere in infarctul miocardic si in maladii ale muschiului striat5.

Recoltare

Pregatire pacient – à jeun (pe nemancate)4.

Specimen recoltat – sange venos4;5.

Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator4.

Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare4.

Volum proba – minim 0.5 mL ser4.

Cauze  de respingere a probei – specimen intens hemolizat, lipemic sau contaminat bacterian4;5.

Stabilitate proba – serul separat este stabil 24 ore la temperatura camerei; 1 saptamana la 2-8°C4.

Metoda şi interpretarea rezultatelor

Metoda spectrofotometrica (kinetica)4.

Valori de referinta – sunt dependente de varsta si sex4:

Varsta

Valori ( U/L)

0-6 luni

<77

7-12 luni

<82

1-3 ani

<48

4-6 ani

<36

7-12 ani

<47

F: 13-17 ani 

M: 13-17 ani

      <25        

<29

F: >17 ani

M: >17 ani

 <32   

<38

Factor de conversie: U/l x 0.0167 = µkat/L

Limita de detectie – 4 U/L (0.07 µkat/L)4

Interpretarea rezultatelor

Cresteri

• cele mai ridicate valori (de 10 – 100 ori valorile normale) sunt intalnite in afectiunile insotite de necroza hepatica extinsa, hepatita virala, hepatita toxica, intoxicatii cu tetraclorura de  carbon; valori ale AST de 1000-9000 U/l, care scad la 50% in urmatoarele 3 zile sugereaza ficat de soc cu necroza centrolobulara (insuficienta cardiaca congestiva, aritmii, sepsis, hemoragii); o crestere brusca poate aparea si in hepatita virala acuta fulminanta (rar >4000 U/l);

• o crestere si o scadere rapida sugereaza obstructia biliara extrahepatica3;

• cresteri marcate (peste 3000 U/l) pot aparea  in infarctul miocardic acut, stari septice, interventii pe cord;

• in cazul infarctului miocardic eliberarea enzimei din celule are loc la 6-12 ore de la declansare, gradul de crestere fiind rareori proportional cu extinderea leziunii; valorile maxime se obtin la 48 de ore, dupa care se revine la normal in 3-5 zile;

• valori marcat crescute mai pot aparea in cazul traumatismelor hepatice, metastazelor hepatice si rabdomiolizei;

• valori mai putin crescute apar in formele usoare de hepatita acuta virala, hepatopatii cronice (hepatita cronica activa, ciroza), hepatita alcoolica, dar rareori depasesc 300U/l (in hepatopatii alcoolice, ciroza: AST>ALT);

• in mononucleoza infectioasa cresterea nivelului AST este proportionala cu afectarea hepatica2;3;

• administrarea de opiacee la pacienti cu afectiuni ale tractului biliar (de 2.5-65 de ori)3.

Scaderi

•azotemie; •dializa renala cronica; •deficit cronic de piridoxal fosfat (malnutritie, consum de alcool) 2;3.

Valori critice – sindromul alcool-acetaminofen: >20000 U/l.

Limite si interferente

Conditii fiziologice – in sarcina pot sa apara valori scazute <10 U/L2.
Conditii patologice – cresteri moderate apar in unele forme de distrofie musculara, in dermatomiozita, traumatisme, interventii chirurgicale, injectii intramusculare3, eclampsie, pancreatita acuta, leziuni intestinale, post iradiere locala, infarctul pulmonar, infarctul cerebral, infarctul renal, arsuri, hipotermie, hipertermie, intoxicatii (ciuperci), anemii hemolitice2;5, hipotiroidism.
Medicamente        

Cresteri

Medicamente care produc colestaza: acid aminosalicilic, amitriptilina, steroizi anabolizanti, androgeni, azatioprina, benzodiazepine, carbamazepin, carbazona, clorotiazida, clorpropamida, acid clavulanic, dapsone.
Medicamente care produc o afectare hepatocelulara: acetaminofen, alopurinol, acid aminosalicilic, amiodarona, amitriptilina, steroizi anabolizanti, androgeni, asparaginaza, aspirina, azatioprina, carbamazepin, chenodiol, clorambucil, cloramfenicol, clorpropamida, cimetidina, ciclosporina, danazol, dantrolen, dapsona, diclofenac, dicumarol (rar), disulfiram, eritromicina, estrogeni, etionamida, gliburid (glibenclamid), saruri de aur, imipramina, mercaptopurina, metimazol, acid nicotinic, nitrofurantoin, contraceptive orale, etanol (exces), etionamida, fluconazol, halotan, ibuprofen, imipramina, indometacin, saruri de fier (supradozare), izoniazida, ketoconazol, inhibitori MAO, mercaptopurina, metotrexat, metoxifluran, metildopa, naproxen, papaverina, parametadion, penicilamina, peniciline, fenotiazine, fenilbutazona, progestative, propoxifen, sulfonamide, sulfone, sulindac, tamoxifen, tolbutamida, perhexilin, fenazopiridina, fenobarbital, fenilbutazona, fenitoin, plicamicin (mitramicin), probenecid, procainamida, propiltiouracil, pirazinamida, chinidina, rifampin, salicilati, sulfasalazina, sulfonamide, tetracicline, trimetadiona, acid valproic, vitamina A, warfarina (rar).

Multe alte medicamente pot determina cresteri care in general sunt tranzitorii dar in anumite cazuri indica o hepatotoxicitate. Intre acestea sunt incluse : acebutolol, aminoglutetimid, aminoglicozide, azitromicin, bromocriptin, captopril, carboplatin, carmustin, cefalosporine, ciclosporine, clindamicin, clofibrat, clotrimazol, citarabina, dacarbazin, dapsona, didanosin, disopiramid, enfluran, acid etacrinic, etambutol, etopozid, fenofibrat, fluorochinolone (ex: ciprofloxacin), ganciclovir, heparina, inhibitori ai 3 hidroxi-3 metilglutaril CoA reductazei (ex: lovastatin, simvastatin), idarubicin, interferon, isotretinoin, labetalol, levamisol, levodopa, lincomicin, mebendazol, mefloquin, metoprolol, mexiletin, nifedipin, omeprazol, peniciline, pentamidina, piroxicam, propoxifen, protriptilina, piridoxina, ranitidina, ritodrina, sargramostim, streptozocin, sulfoniluree, tiotixen, tiabendazol, tioguanina, ticlopidina, tobramicina, tretinoin, verapamil, zalcitabin1.

Scaderi: acid ascorbic, alopurinol, ciclosporina, clomipramina, ibuprofen, metronidazol, penicilamina, pindolol, prednison, progesteron, rifampicina, simvastatin, ursodiol1.

• Interferente analitice

Prezenta macroenzimei AST (formarea de complexe intre AST si imunoglobuline) poate determina cresteri neexplicate de AST (de pana la 30 ori fata de limita superioara a normalului), cu niveluri normale de ALT si creatinkinaza5.
In cazul unui ser hemolizat, pot aparea valori fals crescute datorita activitatii AST din eritrocite.

Lipemia poate creste absorbanta probei, valoarea AST neputand fi calculata.

Foarte rar, la pacientii cu gamopatii monoclonale, in special de tip IgM (boala Waldenström) rezultatele obtinute pot fi neconcludente4.

Bibliografie

1. Frances Fischbach. Effects of the Drugs on Laboratory Tests. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 ed., 2009, 1225-1227.

2. Frances Fischbach. Chemistry Studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 ed., 2009, 420-422.

3. Jacques Wallach. Analizele de sange. In Interpretarea testelor de diagnostic. Editura Stiintelor Medicale, Romania, 7 ed., 2001, 51-52.

4. Laborator Synevo. Referinte specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.

5. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. AST. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.

6. Lynch R, Melloy S. Inwood – Medical Laboratory Technology and Clinical Pathology, 1999, 310-311.

Toate materialele si sfaturile furnizate prin intermediul CSID.ro trebuie vazute ca simple informatii si nu ca analize si sfaturi medicale complete. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Toata informatia prezentata pe site este furnizata fara nici un fel de garantie, expresa sau sugerata. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Vezi Analize medicale în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Intervențiile ginecologice laparoscopice: „Sunt multe paciente care cer la câteva ore după să plece acasă, pentru că nici nu se simt operate”