Senzația de gol sufletesc, semnalul de alarmă că ești „ars pe dinăuntru”! 20 de semne în sindromul burnout

Carmen Grigorescu-Hotar, psiholog clinician, detaliază cum se simte persoana afectată de burnout și în ce constă tratamentul acestei probleme des întâlnite.
  • Publicat:
Senzația de gol sufletesc, semnalul de alarmă că ești „ars pe dinăuntru”! 20 de semne în sindromul burnout
Sursa foto: Shutterstock

În viața de zi cu zi, oamenii au început să se confrunte cu probleme de epuizare continuă fără să realizeze care este cauza acestora. Principala cauză a apariției burnoutului este folosirea resurselor mentale și fizice în mod neorganizat, lucru care duce la un dezechilibru total. Sindromul nu se asociază neapărat cu orele suplimentare de la locul de muncă, ci cu stresul cronic acumulat. Persoanele care au avut sau au anxietate și depresie sunt mai predispuse să dezvolte sindromul burnout.

Și copiii pot suferi de burnout! 

Sindromul burnout se referă la o stare constantă de oboseală, neajutorare și lipsă de motivație care apare în special la persoanele care au interacțiuni frecvente cu oamenii sau dețin funcții care implică o responsabilitate deosebită.

De asemenea, acest sindrom îl putem întâlni și la copiii care sunt implicați în prea multe activități extrașcolare, meditații, un volum mare de teme și lecții de învățat fără ca ei să beneficieze și de suficiente ore de relaxare mentală și fizică.

Ființa umană nu a fost construită pentru a funcționa fără repaus!

Cum se simte o persoană afectată de burnout

Persoana afectată de acest sindrom începe să cedeze atât fizic, cât și psihic. Individul care suferă de burnout prezintă:

  • oboseală constantă chiar dacă doarme minimum 8 ore/noapte
  • insomnie
  • dispoziție depresivă permanentă
  • stare de melancolie
  • lipsă de inițiativă
  • scăderea stimei de sine
  • sentimentul de inutilitate
  • tulburări digestive
  • apatie
  • incapacitatea de a interacționa cu cei din jur
  • iritabilitate
  • dificultăți de concentrare
  • anxietate
  • refuzul de a participa la dialoguri și la evenimente sociale
  • senzația de gol sufletesc
  • sentimentul de oboseală pe tot parcursul zilei
  • schimbări în ceea ce privește greutatea
  • impulsivitate
  • pierderea puterii
  • neglijarea nevoilor personale

În cazul în care acest sindrom nu este tratat, întregul corp are de suferit și pacientul poate dezvolta diferite boli: boli cardiovasculare, boli autoimune, boli ale colonului sau ale altor organe, afecțiuni psihice.

Psihiatru vs psiholog în tratamentul burnoutului

Diagnosticul de sindrom burnout se poate pune de către medicul psihiatru sau psihologul clinician dacă pacientul prezintă simptomele menționate anterior mai mult de 6 luni consecutive. Psihologul clinician sau medicul psihiatru aplică un chestionar sau poate pune diagnosticul prin observație directă și interviul clinic.

Medicul psihiatru poate prescrie tratament medicamentos pentru tratarea insomniilor, calmarea sistemului nervos, îmbunătățirea capacității de memorare și concentrare, creșterea nivelului de energie, pentru echilibrarea nivelului de cortizol.

Psihologul poate ajuta pacientul să prioritizeze activitățile astfel încât să nu se aglomereze, să își facă un program de relaxare și activități plăcute, să își conștientizeze limitele și nevoile.

Strategii pentru prevenirea burnoutului

Putem preveni burnoutul apelând în caz de nevoie la sprijinul colegilor, familiei, prietenilor astfel încât presiunea taskurilor și nivelul ridicat al așteptărilor să scadă.

Odihna trebuie să fie suficientă și raportată la numărul de ore de muncă (timeoutul este necesar în cazul în care persoana se simte obosită).

Mersul pe jos și în general activitățile fizice ajută la prevenirea stresului cronic. Psihoterapia și dezvoltarea personală, tehnicile de mindfulness și alimentație sănătoasă ajută la dezvoltarea echilibrată a individului.

Carmen Grigorescu-Hotar, psiholog clinician, specialist logoped
Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”