Cum îţi dai seama că suferi de oboseală psihică şi ce poţi face pentru a-ţi limpezi mintea

Află care sunt cauzele şi simptomele oboselii psihice, precum şi metodele prin care poate fi combătută această stare.
Cum îţi dai seama că suferi de oboseală psihică şi ce poţi face pentru a-ţi limpezi mintea

Oboseala sau epuizarea psihică nu este neapărat consecinţa efortului fizic intens, ci mai degrabă o reacţie a creierului tău, care îţi semnalează că faci prea multe lucruri în acelaşi timp – prea multe decizii de luat, prea multe cerinţe, prea multă atenţie îndreptată în diferite direcţii, toate acestea fără pauză.

Acest tip de oboseală poate duce în timp la sindromul burnout, dar şi la probleme de sănătate precum depresia, anxietatea, o boală autoimună, afecţiunile cardiace sau insomnia.

Prin urmare, cu cât realizezi mai devreme cauza acestei oboseli psihice, cu atât poţi lua măsuri mai din timp pentru a preveni astfel de consecinţe.

Care sunt semnele oboselii psihice

Oboseala psihică se poate manifesta diferit, în funcţie de fiecare persoană, astfel:

  • Dureri în tot corpul, senzaţia că eşti copleşită de toate activităţile zilnice
  • Iritabilitate, nervozitate
  • Dificultăţi de concentrare, de exprimare, de a lua anumite decizii
  • Lipsa motivaţiei
  • Insomnia
  • Nerăbdarea
  • Mâncatul pe fond nervos

Ce măsuri poţi lua pentru a scăpa de oboseala psihică

Pentru a preveni sau a scăpa de oboseala psihică, poţi urma aceste sfaturi:

Ia mai puţine decizii

În fiecare zi suntem nevoiţi să luăm decizii, fie unele importante, fie altele nesemnificative, dar care ne consumă energia. Însă aşa ajungem într-un punct în care, suprasaturaţi de atâtea decizii de luat, nu mai conştientizăm ce este cu adevărat important şi alegem varianta cea mai uşoară, cum ar fi lenevitul pe canapea în locul unei sesiuni de 15 minute de yoga sau un burger luat de la fast-food în defavoarea unei mese sănătoase făcută acasă.

Pentru a stopa acest cerc vicios, încearcă să iei cât mai puţine decizii, chiar dacă ţi se pare că nu au un impact aşa mare asupra ta – câteva exemple: prepară-ţi în fiecare dimineaţă aceeaşi cafea, stabileşte o zi din săptămână pentru un anumit preparat etc.

Cu cât reduci la minimum deciziile acestea consumatoare de energie, cu atât te vei simţi mai eliberată şi vei avea mai mult spor şi chef de dus la capăt sarcinile zilnice.

Bucură-te de natură

Când simţi că inspiraţia şi energia te părăsesc, aruncă o privire pe fereastră sau fă o scurtă plimbare în jurul blocului şi bucură-te de spectacolul primăverii, de copacii înfloriţi şi de iarba verde îmbietoare.

Un studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Melbourne, Australia, a relevat că retragerea în natură, chiar şi pentru câteva minute, îmbunătăţeşte semnificativ puterea de concentrare, precum şi capacitatea de a lua deciziile potrivite.

Fă mai multă mişcare

Exerciţiile fizice sunt cel mai la îndemână antidepresiv, plus că te ajută să ţii la distanţă durerile care te năpădesc atunci când stresul este la cote maxime.

Numeroase studii au arătat că mişcarea este foarte eficientă pentru creşterea capacităţii de concentrare, deoarece îmbunătăţeşte fluxul sangvin către creier. Astfel, buna-dispoziţie îţi este redată în mod natural, memoria este îmbunătăţită şi creativitatea este sporită.

Ia o pauză sau… un concediu

Fie că e vorba de o pauză de 30 de minute pentru a lua prânzul sau de un concediu de o săptămână, câteodată chiar e nevoie să stai deoparte o perioadă de tot ceea ce te încarcă emoţional. Sindromul burnout este o realitate şi o problemă tot mai actuală în societatea în care trăim, care ne predispune la multe afecţiuni, precum cele menţionate la începutul articolului.

De aceea, primul pas pentru a-ţi regăsi liniştea interioară este să identifici factorii de stres şi mai apoi să îţi faci ordine în viaţă, să îţi stabileşti priorităţile şi să conştientizezi care sunt adevăratele lucruri care îţi aduc satisfacţie. De exemplu, dacă ai un job care îţi asigură confortul financiar, dar care te privează de momentele plăcute în familie, încearcă să schimbi „norma” – în loc să dedici 90% jobului şi 10% vieţii personale, echilibrează procentele, aducându-le la egalitate.

Apoi, implică-te în activităţi care îţi fac plăcere sau la care visezi de mult timp, cum ar fi bricolajul, pictura sau, de ce nu, scrisul unei cărţi – la urma urmei, fiecare om are o poveste interesantă de viaţă în care cel puţin o persoană se va regăsi.

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. A scris peste 5.000 de articole în acest timp. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Dr. Laura Davidescu: greșeli care ne îngrașă