Perfecționismul, o cale greșită prin care încerci să vindeci o traumă. Cum să te desparți de perfecționism?

Perfecționismul ascunde, în multe situații, o traumă. Aceasta poate avea legătură cu o viață grea, ce ne poate face să ne dorim, cu orice preț, să devenim foarte buni într-o meserie, pentru a scăpa de sărăcie, pentru a ne depăși condiția intelectuală, demonstrându-le celorlalți ce valoare avem, sau pentru a ne depăși condiția socială. Astfel, putem ajunge să devenim exagerat de perfecționiști pentru a ne depăși traumele, considerând că, în momentul în care ne vom realiza visele, trauma va dispărea de la sine.

Din păcate, cele mai multe dintre persoanele care caută să își depășească anumite traume prin perfecționism pot ajunge să dezvolte anumite tulburări:

• depresie: am senzația că nu voi mai reuși niciodată să realizez ceea ce mi-am propus. Dacă am realizat ceea ce mi-am propus, pot fi foarte uzat din cauza perfecționismului atât de mult, încât nu mă pot bucura de ceea ce am realizat și nu înțeleg de ce.
• anxietate: dezvolt tot felul de frici, mai aproape sau mai departe de adevăr, ce mă fac să mă tem de lucruri obiective, dar și de anumite scenarii ce se pot derula doar în capul meu, lipsite fiind de o realitate obiectivă.
• tulburare bipolară: episoade depresive, urmate de crize de hipomanie
• tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă: în care totul trebuie să fie perfect aranjat, aliniat, de la cele mai importante lucruri, până la elemente lipsite de orice importanță.
• tulburare de personalitate paranoidă: am senzația că toată lumea conlucrează cumva, dorindu-mi răul sau dorind să îmi ia ceea ce am eu.
• ipohondrie: am senzația că am o boală gravă și că nimeni nu o poate descoperi, sau, cei care o descoperă, vor să îmi ascundă adevăratul diagnostic. Sau am anumite dureri ciudate, care tot vin și pleacă, sau se tot mută prin corp, dar prin analize medicale nu pot susține un diagnostic medical.
• tulburări alimentare: obezitate, anorexie, bulimie, alimentație obsesiv-compulsivă
• tulburări sexuale: anorgasmie, frigiditate, probleme erectile, ejaculare precoce
• tulburări ale somnului: coșmaruri, vise urâte sau ciudate, somn întrerupt, senzația că indiferent cât aș dormi mă trezesc tot obosit
• adicții de alcool, droguri, medicamente, țigarete, jocuri de noroc, activități riscante

Recomandări

Psih. Ligia Peters: Cum știi când este momentul să mergi la un psiholog?

Importanța relațiilor de prietenie pentru sănătatea mintală și emoțională

Cum ne afectează perfecționismul în plan personal și profesional

Dacă dezvolți oricare dintre tulburările enunțate mai sus, cu siguranță vei fi afectat atât în plan personal, cât și în cel profesional.

În plan personal, în funcție de gravitatea afecțiunii, se poate ajunge la certuri, neînțelegeri, senzația că nu ești iubit, apreciat, dorit, sprijinit de partener/ă. Sau că nu ți se recunosc meritele și realizările la adevărata lor valoare. În ambele situații se poate ajunge la certuri sau despărțire.

În plan profesional, persoana perfecționistă ajunge să se considere invidiată, urâtă sau că toți ceilalți își doresc ceea ce a realizat ea. De asemenea, poate avea senzația că alții concep tot felul de planuri prin care doresc să îi facă rău, ceea ce poate duce la certuri la locul de muncă, la schimbarea destul de des a locului de muncă sau chiar la concediere.

Cum alungăm perfecționismul din viața noastră

Pentru a te despărți de perfecționism, este important să te concentrezi pe activități care îți fac plăcere. Aici putem vorbi despre orice hobby: sport, plimbări în natură, vizionarea de spectacole, cursuri de înot, dans, actorie etc.

Mai mult decât atât, ar fi bine să avem pe cineva a cărui părere să conteze pentru noi, care să ne atragă atenția atunci când tindem să exagerăm. În cazul în care această persoană ne spune că tindem să exagerăm, trebuie să apelăm la un specialist (medic de familie, psiholog, psihiatru, preot), pentru a căuta să ne recăpătăm cât mai curând echilibrul mental și fizic, până când problemele noastre nu ajung să se accentueze.