Dorința de a avea un corp musculos și bine definit poate părea o preocupare obișnuită în rândul adolescenților, mai ales într-o perioadă în care rețelele sociale promovează constant imagini cu fizicuri aparent perfecte. Specialiștii în sănătate mintală atrag însă atenția asupra unei tulburări mai puțin cunoscute, numită bigorexie sau dismorfie musculară, care poate transforma preocuparea pentru aspectul fizic într-o obsesie cu efecte serioase asupra sănătății. Deși poate afecta orice persoană, bigorexia este întâlnită mai frecvent la băieți și bărbați tineri.
Bigorexia este o formă de tulburare dismorfică corporală, caracterizată printr-o percepție distorsionată asupra propriei musculaturi. Persoanele afectate se consideră insuficient de dezvoltate fizic, chiar și atunci când au o masă musculară considerabilă. Această nemulțumire poate determina antrenamente excesive, diete restrictive, preocupări obsesive pentru procentul de grăsime corporală și utilizarea unor suplimente sau substanțe pentru creșterea masei musculare.
Un studiu publicat în 2019 arăta că aproximativ 22% dintre băieții adolescenți analizați prezentau comportamente alimentare dezordonate orientate spre creșterea masei musculare. Procentul nu reprezintă însă prevalența bigorexiei diagnosticate.
Specialiștii citați de HuffPost consideră că rețelele sociale pot amplifica nemulțumirea față de propriul corp. Adolescenții sunt expuși permanent imaginilor cu influenceri, sportivi și celebrități care afișează musculaturi impresionante, fără să cunoască întotdeauna eforturile, resursele sau tehnicile de editare din spatele acestora.
Filtrele, iluminarea, pozițiile atent alese și programele intensive de antrenament pot crea standarde fizice greu de atins. Comparația constantă cu aceste imagini poate alimenta anxietatea, perfecționismul și nevoia de a petrece tot mai mult timp la sală.
Citește și: Activități de zi cu zi care mențin masa musculară chiar și după vârsta de 50 de ani
Diferența dintre interesul sănătos pentru sport și bigorexie apare atunci când preocuparea pentru musculatură începe să afecteze viața de zi cu zi. Printre semnalele de alarmă se numără:
Se recomandă discuții deschise despre imaginea corporală, evitarea comentariilor negative despre greutate și promovarea unei relații echilibrate cu alimentația și mișcarea. Părinții ar trebui să îi ajute pe adolescenți să înțeleagă că imaginile promovate online nu reflectă întotdeauna realitatea și că valoarea personală nu depinde de aspectul fizic. Dacă preocuparea pentru musculatură devine obsesivă, este importantă evaluarea de către specialiști în sănătate mintală, ideal în colaborare cu un medic și un specialist în nutriție.
Foto: shutterstock