De ce am mereu senzaţie de foame. Ce probleme de sănătate poate ascunde asta

Foamea persistentă poate fi cauzată de aportul insuficient de proteine, fibre, grăsimi, dar şi de anumite afecţiuni medicale. Află care sunt acestea!
21.06.2020 | Autor: Paula Rotaru
De ce am mereu senzaţie de foame. Ce probleme de sănătate poate ascunde asta
Îți este mereu foame Dulciurile nu țin de foame, pentru că nu conțin, majoritatea, fibre sau proteine, așa că îți va fi mereu foame, indiferent cât de multe ai mânca. În plus, zahărul îți crește brusc nivelul glicemiei, dar la fel de brusc acesta și scade, motiv pentru care te simți mereu înfometată și poftești, ca într-un cerc vicios, la și mai mult dulce.

Foamea este un răspuns firesc al organismului, care se manifestă prin apariţia unor zgomote în stomac, dureri de cap, iritabilitate, dificultăţi de concentrare. Această reacţie poate apărea la interval de câteva ore, însă, în cazul anumitor persoane, foamea poate avea caracter persistent. În astfel de situaţii, este foarte posibil ca regimul alimentar să nu fie tocmai corect sau persoana respectivă să se confrunte cu o afecţiune medicală de care nu este conştientă.


Aportul insuficient de proteine, grăsimi şi fibre, stresul, deshidratarea, anumite medicamente sau afecţiuni se numără printre posibilele cauze ale senzaţiei persistente de foame.

Află care sunt explicaţiile pentru ai mereu senzaţie de foame şi care sunt soluţiile!

Boli care se pot manifesta prin senzaţie exagerată de foame

Foamea persistentă poate fi uneori un simptom al anumitor afecţiuni medicale, cel mai frecvent al diabetului zaharat, ca urmare a nivelului crescut de zahăr din sânge. Setea excesivă, scăderea în greutate şi oboseala sunt, de asemenea, simptome frecvent asociate diabetului.

Însă şi hipoglicemia (nivelul redus al glucozei din sânge) poate cauza senzaţie de foame, mai ales dacă obişnuieşti să mănânci la intervale mari de timp.

O altă cauză medicală a senzaţiei de foame poate fi hipertiroidismul, din cauza producţiei în exces a hormonilor tiroidieni, care cresc pofta de mâncare.

De asemenea, foamea excesivă poate fi o consecinţă a depresiei, anxietăţii sau a sindromului premenstrual.

Medicamente care cresc pofta de mâncare

Anumite medicamente ar putea avea ca reacţii adverse creşterea apetitului alimentar.

Printre acestea se numără: antipsihoticele, antidepresivele, corticosteroizii, antiepilepticele, insulina, contraceptivele orale.

Stresul poate creşte apetitul

Ca urmare a producţiei în exces de cortizol în situaţii stresante, este foarte posibil să resimţi acut senzaţia de foame. Un studiu a demonstrate că femeile stresate consumă mai multe calorii (provenite în special din dulciuri) pe parcursul zilei decât femeile care nu se confruntă cu această problemă.

Pentru a combate stresul, fă cât mai multă mişcare, practică respiraţia profundă, meditează, citeşte o carte sau ascultă muzica preferată.

Nu dormi destul? Rişti să mănânci mai mult decât ai nevoie

Odihna este esenţială pentru sănătate în general. Somnul odihnitor menţine creierul sănătos, întăreşte sistemul imunitar şi reduce riscul de boli cronice, inclusiv boli de inimă sau cancer. Totodată, somnul reglează nivelul de leptină, hormonul care transmite creierului că eşti sătul.

În schimb, lipsa de odihnă duce la creşterea nivelului de grelină, un hormon care stimulează pofta de mâncare, motiv pentru care ai permanent senzaţia de foame.

Pentru a ţine la distanţă senzaţia de foame, este recomandat să dormi cel puţin 8 ore pe noapte.

Greşeli de alimentaţie care sporesc senzaţia de foame

Alte posibile cauze ale senzaţiei persistente de foame ar putea fi:

  • Aportul insuficient de proteine – alimente bogate în proteine sunt carnea, peştele, ouăle, produsele lactate, legumele, nucile, seminţele.
  • Consumul excesiv de carbohidraţi rafinaţi (pâine albă, paste, sucuri carbogazoase îndulcite, prăjituri, produse de patiserie etc.) – înlocuieşte-i cu fructe şi legume proaspete şi cereale integrale.
  • Consumul redus de grăsimi – corectează prin adăugarea în dietă a următoarelor produse: ulei de cocos, peşte gras (somon, ton, macrou), nuci, seminţe de in, avocado, ulei de măsline, ouă, iaurt grecesc.
  • Consumul redus de fibre – acestea au rolul de a ţine sub control senzaţia de foame deoarece se digeră într-un timp mai lung, asigurând astfel saţietatea. Sunt indicate alimente precum ovăzul, seminţele de in, cartofii dulci, portocalele, varza de Bruxelles etc.
  • Aportul insuficient de apă – acest lichid vital asigură senzaţia de saţietate şi reduce pofta de mâncare, mai ales dacă este consumat înainte de mesele principale. De multe ori, senzaţia de foame poate ascunde lipsa de apă din organism. Aşa că bea un pahar cu apă atunci când simţi că ţi-e foame şi vezi cum reacţionează organismul. Este indicat consumul a minimum 2 litri de apă/zi, precum şi legumele şi fructele bogate în apă.

Nu în ultimul rând, foamea persistentă poate fi cauzată şi de ritmul în care mănânci. Dacă hăpăi şi nu mesteci suficient alimentele, creierul nu primeşte semnalul că eşti sătul şi, în consecinţă, vei mânca mai mult pentru a ajunge la senzaţia de plenitudine. Prin urmare, mănâncă lent, savurează pe îndelete gustul preparatelor şi creierul îţi va ţine sub control senzaţia de foame.