Rezistența la insulină crește riscul de diabet. Cum se manifestă, cine e la risc

11.01.2022
Rezistența la insulină crește riscul de diabet. Cum se manifestă, cine e la risc
Sursa foto: Shutterstock

Rezistența la insulină crește semnificativ riscul de a dezvolta diabet. Partea și mai proastă este că ai putea să fii rezistent la insulină ani în șir, fără să știi, pentru că simptomele sunt vagi sau lipsesc cu desăvârșire. Când sunt prezente simptomele, deja putem vorbi despre prediabet sau, mai rău, chiar diabet. Din acest motiv este important să îți verifici periodic nivelul de glucoză din sânge, prin diverse analize.

Ce se știe cu siguranță este faptul că rezistența la insulină „atacă” în mod preponderent persoanele supraponderale, cu valori mari ale colesterolului și trigliceridelor, precum și pe cele care au hipertensiune.

Semne de rezistență la insulină

În cazul în care ești deja în stadiul de prediabet – deci încă mai poți lua măsuri pentru a întoarce diabetul din drum – pot să apară simptome precum:

  • Sete și foame exagerate
  • Consum crescut de lichide
  • Urinare frecventă
  • Piele de culoare mai închisă pe coate, gât, genunchi, axile, articulațiile degetelor (afecțiunea poartă numele de acanthosis nigricans)
  • Îngroșarea sau uscarea excesivă a pielii
  • Dureri articulare
  • Căderea excesivă a părului
  • Oboseală cronică
  • Vederea în ceață
  • Senzații de furnicături la mâini sau picioare
  • Infecții frecvente
  • Nivel crescut al zahărului din sânge

Factori de risc implicați în rezistența la insulină

Anumite persoane sunt mai susceptibile să dezvolte rezistență la insulină, deci implicit și diabet. Printre factorii de risc care pot favoriza această problemă se numără:

  • Viața sedentară, fără mișcare zilnică
  • Vârsta peste 45 de ani
  • Nivelul scăzut de colesterol bun HDL, dar crescut de colesterol rău LDL și trigliceride
  • Tensiunea arterială crescută (peste 140/90 mm Hg)
  • Diabetul gestațional (diabet dezvoltat în timpul sarcinii)
  • Nașterea unui copil cu o greutate peste 4 kg
  • Istoric de boli cardiovasculare
  • Sindromul ovarelor polichistice
  • Greutatea crescută (IMC peste 25)
  • Grăsimea abdominală (circumferința taliei peste 94 cm la bărbați, peste 80 cm la femei)
  • Moștenirea genetică ( dacă există rude de gradul I care au fost diagnosticate cu diabet)
  • Lucrul în ture de noapte
  • Tulburările de somn
  • Alimentația bogată în carne roșie, dulciuri, produse procesate, băuturi răcoritoare îndulcite

Analize pe care să le faci pentru a-ți monitoriza glicemia

În cazul în care prezinți mai mulți factori de risc dintre cei menționați mai sus, este foarte important să-ți monitorizezi starea de sănătate prin analize periodice și să încerci să îți schimbi stilul de viață pentru a reduce riscul de diabet.

Printre analizele necesare în acest sens se numără:

  • Glicemia a jeun – se măsoară nivelul zahărului din sânge pe nemâncare și fără să fi băut nimic timp de cel puțin 8 ore (valorile sub 100 mg/dL sunt considerate normale)
  • Hemoglobina A1C (testul HbA1c) – măsoară glicemia medie în ultimele 2 până la 3 luni (valorile sub 5,7% sunt considerate normale)
  • Testul pentru diabet gestațional (test de toleranță orală la glucoză) – se face în săptămânile 24-28 de sarcină și presupune efectuarea a 3 glicemii: pe nemâncate (valori normale sub 92 mg/dL), la o oră (valori normale sub 180 mg/dL)  și la două ore după ingestia de 75 g glucoză (valori normale sub 153 mg/dL)

Important de menționat este faptul că valorile crescute ale glicemiei depistate în urma analizelor nu înseamnă neapărat diabet. De cele mai multe ori, dacă sunt efectuate cu scop preventiv, analizele indică prediabetul, adică stadiul în care pacientul încă poate lua măsuri pentru a preveni diabetul.

Stilul de viață este singurul care poate face diferența între boală și sănătate. De aceea schimbările în alimentație contează mai mult deseori decât tratamentul medicamentos propriu-zis.

Exercițiile fizice (cel puțin 30 de minute zilnic), regimul alimentar echilibrat, scăderea în greutate, evitarea fumatului, limitarea consumului de alcool, reducerea stresului și somnul de calitate sunt factorii-cheie care previn rezistența la insulină și afecțiunile asociate acestei probleme.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru
Paula Rotaru
Senior Editor, [email protected] S-a alăturat echipei Ce se întâmplă, Doctore? în anul 2013. În timp, CSID a devenit a doua sa familie, care cuprinde o mână de oameni pasionați de scris și preocupați ... citește mai mult
Recomandare video
Cancerul de sân la femeile tinere: ce e de făcut?