Cerealele îţi compromit dieta? Să descifrăm misterul!

Aflându-mă în plin proces de eliminare a kilogramelor nesuferite, mă bântuie fel şi fel de gânduri şi frământări legate de ceea ce mănânc şi ceea ce, mai ales, NU mănânc.
Cerealele îţi compromit dieta? Să descifrăm misterul!

Aflându-mă în plin proces de eliminare a kilogramelor nesuferite, mă bântuie fel şi fel de gânduri şi frământări legate de ceea ce mănânc şi ceea ce, mai ales, NU mănânc.

Astfel m-am trezit pusă în situaţia de a sta pironită în faţa unui raft imens cu cereale, fără să mă pot hotărî care-s cele mai bune cereale pentru a mă sătura şi, în acelaşi timp, pentru a mă ajuta să slăbesc mai rapid.

La o citire detaliată a etichetei de pe spatele ambalajului, mă lămuresc instant: multe sortimente conţin arome, coloranţi, zahăr fără măsură şi ambalaje atractive, poate-poate ne-or  tenta să le aruncăm în coşul de cumpărături.

Însă, nu trebuie să generalizăm, îmi atrage atenţia doamna doctor Luminiţa Florea, nutriţionist la Centrul Pro Vita. E suficient să ne informăm corect şi doar aşa vom reuşi să facem alegerile cele mai sănătoase.

De ce este bine să consumăm cereale

Cerealele reprezintă o componentă esenţială a piramidei alimentare – stau chiar la piatra de temelie a ei, fiind alimentele care furnizează energia necesară activităţilor noastre zilnice.
Tipuri de cereale – cerealele se împart în două mari categorii:

  • Cereale integrale (care păstrează o mare parte din structura de bază – înveliş şi conţinut a tipului de bob din care provin –  şi astfel se conservă o mare parte din valoarea lor nutritivă şi din fibrele conţinute în mod natural;
  • Cereale rafinate sau procesate (care prin procesele artificiale de fabricaţie şi prin adaosurile de zahăr şi conservanţi îşi pierd valoarea nutritivă şi o mare parte din conţinutul în fibre şi devin un aliment mai puţin sănătos, din categoria „dulciuri”).

Când trebuie consumate cerealele

În alimentaţia noastră, locul corect al cerealelor pentru a fi consumate este în prima parte a zilei, pe post de mic dejun şi/ sau gustare de dimineaţă, evitându-se consumul lor în restul zilei, în mod special la masa de seară.

Rolul lor este unul complex : aduc un aport consistent de glucide (cu cât sunt mai integrale se absorb mai lent şi ţin mai mult de foame, conferind senzaţie de saţietate un timp mai îndelungat), un aport mediu de proteine (dau consistenţă mesei respective şi de asemenea senzaţia de saţietate = săturare), un aport scăzut de grăsimi (aportul de grăsimi creşte atunci când apar combinaţiile de cereale procesate, cu umpluturi de cremă sau arome) şi un aport relativ crescut de fibre.

Cum alegem corect cerealele

Acestea reprezintă de fapt şi criteriile de alegere corectă a tipului de cereale în alimentaţia noastră:

  1. să fie integrale, nu procesate şi fără adaos de zahăr sau arome, aditivi, umpluturi din cremă.
     
  2. să aibă un conţinut cât mai ridicat în proteine şi fibre alimentare şi un conţinut mic-mediu în lipide (grăsimi).
     
  3. să aibă un conţinut mare de glucide nerafinate, integrale şi cât mai puţine glucide rafinate (zahăr).
     
  4. să fie consumate corect:
  • la masa de dimineaţă (mic dejun) şi/sau maximum la gustarea de dimineaţă (reprezintă o masă complexă şi sănătoasă în combinaţie cu o proteină animală sau vegetală (lapte, lapte de soia, iaurt, iaurt de soia , sana, brânză de vaci, brânză cottage etc.) şi cu fructe proaspete, uscate sau oleaginoase;
  • niciodată pe post de masă de prânz sau seară;
  • una sau două porţii de cereale integrale/zi, preferabil în prima parte a zilei, până la masa de prânz.

Cereale – ce mănânci şi ce consumi cu măsură?

Şi acum, că am ajuns la punctul care ne doare, să vedem care sunt exemplele de cereale pe care ar trebui să le consumăm frecvent, respectiv ocazional.

Cereale integrale, nerafinate şi seminţe

Muesli simplu/ fructe:- 370 kcal/100g; proteine- 12g; glucide-58-60g; lipide-7-8g; fibre-10-12g
Observaţie – muesli conţine în diferite combinaţii :-fulgi de ovăz, fulgi de grâu, fulgi de secară, seminţe de in, seminţe de floarea soarelui, seminţe de dovleac, seminţe de susan, fructe uscate.

Fulgi de orz, ovăz, secară, grâu:– 320 kcal/100g; proteine- 12g; glucide-60-65g; lipide-3-5-7g; fibre-10-12g

Tărâţe de orz, ovăz, secară, grâu:- 330-350 kcal/100g; proteine- 15-17g; glucide-45-60g; lipide-7-9g; fibre-15-16g

Seminţe de cânepă:-600 kcal/100g; proteine- 30g; glucide-10-15g; lipide-45-50g; fibre-7-9g

Seminţe de in:-550-600 kcal/100g; proteine- 18-20g; glucide- 30g; lipide- 40-45g; fibre-25-30g

Seminţe de susan:-550-600 kcal/100g; proteine- 18-20g; glucide- 15-20g; lipide- 50g; fibre- 11-12g

Seminţe de pin:-650 kcal/100g; proteine- 15-20g; glucide- 65-70g; lipide- 15-20g; fibre- 4-5g

Seminţe de chia:-450 kcal/100g; proteine- 15-20g; glucide- 35-40g; lipide- 30g; fibre- 35-40g

Seminţe de mei:-380 kcal/100g; proteine- 11-12g; glucide- 70-75g; lipide-4-5g; fibre-8-9g

Seminţe crude decojite de dovleac:-550 kcal/100g; proteine- 25-30g; glucide-10-15g; lipide- 40-45g; fibre- 10-15g

Seminţe crude decojite de floarea soarelui:-600 kcal/100g; proteine- 20g; glucide-17-18g; lipide-45- 50g; fibre- 18-20g

Cereale procesate, rafinate!


Fulgi de porumb:– 370 kcal/100g; proteine- 7-8g; glucide- 75-80g; lipide- 3-5g; fibre- 2g

Biluţe, perle, inele de ciocolată/ cu miere/ cu scorţişoară: – 380-400 kcal/100g; proteine- 6-8g; glucide- 70-80g; lipide- 5-8g; fibre- 1- max.5g

Pernuţe cu ciocolată/ cu miere/ cu scorţişoară: – 430 kcal/100g; proteine- 5-6g; glucide- 70g; lipide- 12-18g; fibre- 2-5g.