5 obiceiuri care îți distrug creierul. La ce trebuie să renunți ACUM ca să nu faci Alzheimer la bătrânețe

Creierul este „motorul” care ne ține în viață, dar trebuie să avem grijă ce obiceiuri adoptăm, dacă nu vrem să accelerăm îmbătrânirea acestui organ esențial. Fumatul (chiar și cel pasiv), stresul, consumul excesiv de dulciuri și obezitatea sunt doar câteva dintre cauzele care pot duce la îmbătrânirea prematură a creierului. 

S-ar putea să faci anumite lucruri care contribuie la deterioarea sănătăţii creierului tău. Iată 5 obiceiuri nocive!

Mănânci prea mult zahăr? Creierul tău are de suferit!

Nu doar talia ta are de suferit de pe urma consumului ridicat de zahăr, ci şi celulele nervoase. Studiile arată că pentru fiecare cel puţin şase săptămâni consecutive în care consumi zahăr, activitatea cerebrală încetineşte, afectând procesul de învăţare şi memoria.

Recomandări

„Dacă adormi cu televizorul deschis, poți muri!” Descoperire bizară a oamenilor de știință

Un medic dentist îți spune când nu ar trebui niciodată să te speli pe dinți!

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din California a asociat, în mod îngrijorător, consumul excesiv de zahăr cu sănătatea creierului. Studiul a descoperit că dietele bogate în zahăr afectează plasticitatea neuronală. Aceasta duce la scăderea abilităţii de a forma amintiri noi în mod eficient.

Lipsa de mișcare și obezitatea nu fac casă bună cu creierul

Caloriile (şi implicit obezitatea) sunt extrem de periculoase atât pentru inimă, cât şi pentru sănătatea creierului. Un creier hrănit cu prea multe calorii provenite din alimente ultraprocesate – care nu sunt arse prin mișcare zilnică – îmbătrâneşte şi se deteriorează mai repede.

În urma studiilor s-a constatat că regiuni ale creierului responsabile de cogniţie şi memorie sunt mai mici după o anumită vârstă la persoanele care au avut probleme serioase de greutate decât la cele mai suple.

Cât privește alimentele ultraprocesate, în această categorie intră toate dulciurile, mezelurile, cârnații, semipreparatele, băuturile răcoritoare îndulcite, chiar și pâinea.

Toate acestea conțin mult zahăr și multă sare, care în exces cresc tensiunea arterială, favorizează inflamațiile, obezitatea și stresul oxidativ celular, inclusiv la nivelul creierului.

Fumatul afectează memoria

Chiar dacă nu eşti fumător, un studiu realizat de la cercetătorii de la Universitatea din Michagan a arătat că expunerea copiilor la fumat ar putea creşte riscul degradării funcţiilor cognitive, cum ar fi memoria. Aceştia au un risc mai ridicat de a avea un IQ mai scăzut şi de a înregistra rezultate mai slabe la şcoală.

Expunerea prelungită la fum poate duce la o creştere a cantităţii de monoxid de carbon în corp, înlocuind astfel oxigenul de care au nevoie creierul şi organismul tău.

Abilitatea celulelor nervoase de a reţine informaţia în mod eficient poate fi afectată din cauza deteriorărilor suferite de neuroni şi vase de sânge.

Multitaskingul epuizează resursele creierului

Multitaskingul a fost mereu încurajat şi apreciat pentru că reuşim să terminăm mai multe lucruri deodată. Dar acesta presupune să acordăm mai puţină atenţie fiecărui lucru pe care îl facem şi probabil greşim mai mult. De fapt, multitaskingul epuizează resursele creierului.

Studiile au demonstrat că multitaskingul nu îţi omoară doar productivitatea, dar îţi afectează şi sănătatea creierului.

Conform unei cercetări efectuate de experți de la Universitatea Stanford, multitaskingul te face mai puţin productiv decât ai fi dacă ţi-ai propune să realizezi un singur lucru într-un timp dat. Mai mult, oamenii care vor să facă mai multe lucruri în acelaşi timp au probleme cu concentrarea şi memoria.

Stresul „micește” creierul

Situaţiile stresante pot reduce numărul conexiunilor între neuroni şi pot deteriora abilitatea de a face faţă situaţiilor tensionate în viitor.

Nivelul ridicat de stres este corelat cu o mai slabă funcţionare a creierului şi un risc ridicat al bolii Alzheimer. Se pare că stresul afectează într-o asemenea măsură creierul, încât îi poate chiar reduce dimensiunile.

De fapt, efectul concret al stresului persistent asupra creierului este de reducere a materiei cenuşii în zonele cerebrale care controlează emoţiile şi funcţiile fiziologice ale organismului.