Fumatul omoară zâmbetul!

Dr. stomatolog A. Bijan de la A B Dental Care explică ce legătură există între diverse afecţiuni ale cavităţii bucale şi consumului de tutun.
Fumatul omoară zâmbetul!

Nu foarte multă lume ia în considerare faptul că fumatul poate avea efecte devastatoare asupra dinţilor. De fapt, nici nu bănuim cât rău produce fumul de ţigară.

Dr. stomatolog  A. Bijan de la A B Dental Care explică ce legătură există între diverse afecţiuni ale cavităţii bucale şi consumului de tutun.

Un zâmbet frumos şi sănătos nu are doar rol estetic ci este un marker al stării de sănătate a organismului. Din cauza igienei, a lucrărilor dentare prost executate sau a geneticii suntem uneori nevoiţi să închidem gura mai des decât ne-am dori. Însă, de multe ori ne facem rău singuri.

Te plângi că dantura ta nu este sănătoasă? Gingiile se inflamează? Dinţii sunt pătaţi? Fumezi? Dacă da, trebuie să ştii că fumatul favorizează apariţia plăcii bacteriene, iar placa dentară este unul dintre principalii factori ce determină apariţia problemelor dentare şi inflamaţii gingivale, mai ales prin inflamarea zonelor bonlave slăbirea rezistenţei dinţilor şi pierderea acestora.

Fumul de ţigară determină o sensibilitate la alimente şi băuturi fierbinţi sau reci. Acumularea nicotinei pe dinţi reprezintă apariţia plăcii bacteriene, placa dentară este unul dintre principalii factori ce determină apariţia problemelor dentare şi inflamaţii gingivale mai ales prin inflamarea zonelor bolnave, stabilirea rezistenţei dinţilor şi pierderea acestora.

Fumători şi paradontoza

Tutunul conţine multe substanţe citotoxice ce cauzează îngustarea vaselor de sânge, circulaţia sângelui scade cu 70% la nivelul cavităţii bucale, iar capacitatea salivară este redusă. De asemenenea PH-ul salivar scade. Acestea acompaniate de o igienă bucală deficitară formează mai uşor placa bacteriană care conduce la afecţiuni ale ţesuturilor moi (gingie) – gingivită.

Apoi se poate instala boala parodontită în termenul popular “paradontoză”. Fumatul este un factor major de risc pentru parodontopatii (paradontoză). Fumatul este un factor esenţial în apariţia cariilor dentare (caria de colet), înroşirea, inflamaţia şi sensibilitatea gingiei sunt simptome ale efectelor nocive cauzate de fumat. Fumatul produce pătarea dinţilor – veţi observa mici pete galbene sau maro apărute ce rămân pe dinţi.

Eliminarea acestora necesită un efort din partea unui specialist cu experienţă – fiind necesare detartrajul, periajul profesional şi apoi albirea dinţilor. Sistemul vascular al fumătorilor este afectat, lipsa oxigenului din sânge afectează procesul crescut procesul de vindecare al gingiilor, formarea rapidă a plăcii şi tartrul, progresul gingivitei către paradontopatii severe şi pierderea dinţilor.

Relaţia între fumat şi cancerul mucoasei orale, al limbii, faringelui, buzelor este dovedită. 75% dintre cei care dezvoltă cancer oral sunt fumători. Majoritatea pacienţilor nu sunt conştienţi de faptul că fumatul afectează sănătatea, fumatul grăbeşte procesul de îmbătrânire feţei – poate cauza apariţia cancerului de plămâni şi a cavităţii bucale.

Alte riscuri ale fumătorilor

Fumătorii sunt de 4 ori mai expuşi bolilor paradontale, gingivale, au şanse mai reduse ca un implant dentar să fie efectuat cu succes. Boli parodontale şi gingivale, caria de colet, sunt mult mai des prezente decât la nefumători. Pierderea simţurilor gustului şi faptul că fumătorii au mai mult tartru (placa dentară întărită) generează halenă mai mult decât la nefumători.

Mare atenţie la apariţia unor leziuni care nu se vindecă în 10 zile!

– Pete albe (leucoplazia) sau formaţiune albă (leucoplazia) sau formaţiune albă se manifestă prin acoperirea zone întinse ale cavităţii bucale cu placa aderentă pe membrane mucoasă (o leziune albă a mucoasei bucale). Fumătorii sunt cei mai predispuşi la această formă de leziune şi o leziune premalignă, leziuni ce prezintă un risc crescut de transformare malignă.

– Eritroplazie – la nivelul mucoasei cavitatea orală (gingie, limbă, palat).

– Ulceraţie (umflătură) ce persistă la nivelul cavităţii orale.

Şi fumătorii pasivi sunt afectaţi

Institutul de cercetare a cancerului din Marea Britanie precizează că o persoană care locuieşte cu un nefumător sau inhalează la serviciu fum de ţigară este cu 30% mai predispusă la cancer pulmonar în comparaţie cu cineva care respiră aer curat. De asemenea, cercetătorii americani spun că fumatul măreşte de 3 ori riscul de a dezvolta diabet zaharat tip 2.

Fumatul ca orice drog oferă o senzaţie de bine pentru o scurtă durată, dar face mult rău organismului, nicotina (15%) inhibă secreţia de insulină hormon ce asigură pătrunderea glucozei în celule. Fumătorii nu au poftă de mâncare din cauza faptului că glicemia crescută reduce din pofta de mâncare.

Starea patologică în intoxicaţie cronică cu nicotină din tutun se numeşte “nicotinism” sau “tabagism” şI alterează sau inhibă secreţia salivară, inhibă acţiunea sistemului imunitar, inhibă vindecarea plăgilor osoase, produce vasocontricţie (îngustarea vaselor de sânge). Conform celor mai recente statistici în România fumatul omoară 33.000 de persoane pe an. Tabagismul este răspunzător de boli grave, cancer bucal, pulmonar, laringian, faringian, boli cardiovasculare etc.

Cel mai nou articol Video: