Alergie, sensibilitate sau intoleranță alimentară? Diferențele și simptomele, explicate de medic

Nu de puține ori, cei care se confruntă cu simptome neplăcute după consumul anumitor alimente confundă termeni precum alergie, sensibilitate sau intoleranță. Mulți pretind că au o alergie alimentară, dar de fapt se poate dovedi că suferă de intoleranță sau sensibilitate.

Potrivit statisticilor Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), alergiile alimentare afectează aproximativ 8% dintre copiii din SUA și 4% dintre adulți. În schimb, datele despre intoleranța sau sensibilitatea alimentară lipsesc cu desăvârșire, tocmai pentru că oamenii confundă adesea acești termeni și pun simptomele pe baza alergiilor.

Care este, așadar, diferența dintre alergie, sensibilitate și intoleranță alimentară?

Recomandări

Ce semne dau alergiile alimentare la copii. Topul celor mai alergene alimente

Adevărul despre renunțarea la gluten și lactoză

Alergia alimentară: cauze și simptome

O alergie alimentară apare atunci când organismul are un răspuns imunitar specific la anumite alimente, care este „reproductibil”.

„Asta înseamnă că, de fiecare dată când mâncați alimentul respectiv, indiferent de modul în care este preparat, sistemul imunitar reacționează la anumite proteine, crezând în mod eronat că acestea sunt dăunătoare. În consecință, organismul eliberează substanțe chimice numite histamine, care cauzează inflamație”, explică dr. Scott Feldman, medic alergolog.

Printre alimentele cu cel mai ridicat potențial alergogen se numără:

• laptele
• ouăle
• peștele
• crustaceele
• grâul
• soia
• arahidele
• nucile

Potrivit Colegiului American de Alergie, Astm și Imunologie (ACAAI), simptomele alergiei alimentare apar la câteva minute la ingestie, dar există și situații când acestea își fac simțită prezența după 2 ore. Printre simptomele unei alergii alimentare amintim:

• vărsături și/sau crampe abdominale
• urticarie
• dificultăți de respirație
• respirație șuierătoare (wheezing)
• tuse
• răgușeală
• probleme la înghițire
• umflarea limbii
• puls scăzut
• cianoza (colorația în albastru a pielii) sau paloarea
• amețeala
• starea de leșin
• șocul anafilactic (anafilaxia)

Sensibilitate sau intoleranță alimentară: cauze și simptome

Când vine vorba despre sensibilitate sau intoleranță alimentară, lucrurile sunt mai puțin clare. Intoleranța alimentară este considerată incapacitatea organismului de a digera un anumit aliment și este frecvent asociată cu un dezechilibru al microbiomului intestinal.

„Chiar dacă digestia nu este optimă și aveți manifestări neplăcute, asta nu înseamnă că sunteți alergic la aceste alimente, deoarece simptomele specifice alergiei lipsesc. Persoanele cu intoleranță alimentară pot mânca, de obicei, cantități mici dintr-un anumit tip de alimente fără a avea probleme”, explică dr. Kara Wada, alergolog și imunolog la Ohio State University Wexner Medical Center.

Pe de altă parte, sensibilitatea alimentară este termenul folosit frecvent pentru situația în care un aliment nu declanșează o alergie, dar duce la apariția altor manifestări neplăcute. Ce trebuie să reținem este că sensibilitatea și intoleranța alimentară provoacă doar simptome gastrointestinale și apar cu precădere în rândul adulților.

De vină pentru aceste manifestări sunt adesea alimentele cu un conținut ridicat de FODMAP, respectiv carbohidrați cu lanț scurt pe care intestinul subțire nu poate să îi absoarbă corespunzător.

Printre alimentele de acest tip se numără:

• laptele
• iaurtul
• înghețata
• produsele pe bază de grâu
• sparanghelul
• ceapa
• usturoiul
• merele
• cireșele
• piersicile

Cele mai frecvente simptome ale unei intoleranțe sau sensibilități alimentare sunt:

• crampele abdominale
• diareea
• constipația
• balonarea
• gazele intestinale

Tratament și prevenție pentru alergie, sensibilitate sau intoleranță alimentară

Din păcate nu există alte soluții de prevenție pentru alergiile alimentare în afară de evitarea alergenului, adică a alimentului care provoacă reacția alergică. Din acest motiv se recomandă citirea cu atenție a etichetelor produselor alimentare, precum și evitarea contaminării încrucișate.

Cât privește tratamentul alergiei alimentare, este indicată folosirea unui autoinjector cu epinefrină în caz de expunere accidentală și apariție a simptomelor.

Pe de altă parte, intoleranța și sensibilitatea alimentară pot fi „îmblânzite” dacă pacientul consumă mici cantități din alimentul care creează probleme, astfel încât organismul să fie „antrenat” să nu mai reacționeze prin simptome digestive.