Șocul anafilactic necesită tratament de urgență: cauze, simptome și primul ajutor

24.10.2022
Șocul anafilactic necesită tratament de urgență: cauze, simptome și primul ajutor
Sursa foto: Shutterstock

Șocul anafilactic sau anafilaxia este o reacție alergică severă, care poate pune viața în pericol. Poate apărea la câteva secunde sau minute după expunerea la o substanță alergică.

Potrivit dr. Ionuț Titel Țăpîrdea, medic rezident ATI la Spitalul Victor Babeș din Timișoara, anafilaxia provoacă sistemul imun să elibereze un flux de substanțe chimice care provoacă edeme (umflarea țesuturilor), erupții cutanate și scăderea tensiunii arteriale, ceea ce poate produce starea de șoc – tensiunea arterială scade brusc, iar căile respiratorii se îngustează, blocând respirația. Semnele și simptomele anafilaxiei includ pulsul slab, rapid, erupția cutanată, greața și vărsăturile.

Cauze șoc anafilactic

Printre factorii declanșatori frecvenți se numără anumite alimente, medicamente (inclusiv substanța de contrast din clinicile de imagistică medicală), veninul de insecte și latexul.

Ce simptome dă șocul anafilactic

În majoritatea cazurilor, manifestările clinice ale șocului anafilactic se instalează în câteva minute, maxim o jumătate de oră, după contactul cu substanța alergenă, însă există și situații în care reacția alergică severă se poate manifesta la câteva ore de la expunere.

Principalele simptome și manifestări întâlnite în evoluția șocului anafilactic sunt reprezentate de:

  • Reacții la nivelul pielii, precum erupții, paliditate, cianoză sau eritem
  • Scăderea tensiunii arteriale, tahicardie
  • Edem la nivelul tractului respirator superior și al limbii, care pot determina asfixie și deces
  • Puls rapid cu intensitate diminuată
  • Senzație de greață, vărsături sau diaree
  • Senzație de amețeală sau pierderea conștienței

Manifestări clinice mai puțin întâlnite la persoanele cu șoc anafilactic sunt reprezentate de senzația de gust metalic, tuse, parestezii, artralgii (dureri articulare), convulsii, tulburări de hemostază.

Analize pentru confirmarea diagnosticului de anafilaxie

Pentru a confirmă diagnosticul de șoc anafilactic, se pot efectua următoarele:

  • O analiză de sânge care măsoară o anumită enzimă (triptaza), ale cărei valori cresc în primele trei ore după anafilaxie
  • Teste cutanate pentru susținerea diagnosticului de alergie și pentru a stabili factorul declanșator

Primul ajutor în caz de șoc anafilactic

În anumite situații, șocul anafilactic poate necesita resuscitare cardiopulmonară în momentul în care persoana este inconștientă și nu prezintă puls și respirație spontană. Primul ajutor în caz de șoc anafilactic în condiții sumare cuprinde:

  • Administrare de adrenalină pentru reducerea răspunsului alergic cu menținerea auto-injectorului în poziție timp de 10 secunde după activare
  • Plasarea pacientului pe un plan dur în decubit dorsal (pe spate)
  • Asigurarea permeabilității cailor respiratorii superioare prin triplă manevră Safar: hiperextensia capului cu deplasarea posterioară a creștetului și ridicarea regiunii occipitale urmată de subluxarea anterioară a mandibulei și întredeschiderea gurii cu menținerea acestei poziții pentru a permite pasajul aerului către plămâni
  • Executarea de 2 ventilații artificiale (insuflații) cu pensarea nasului pacientului, urmate de 30 de compresii toracice cu frecvență de 100-120/minut; se recomandă repetarea acestor manevre până la sosirea echipajului de ambulanță sau reluarea ritmului cardiac și respirator spontan

După depășirea episodului acut de reacție alergică, pacientul necesită tratament care presupune administrarea de imunoterapie pentru a reduce riscul de a dezvolta o reacție de hipersensibilitate majoră în viitor.

Cum poate fi prevenit șocul anafilactic

De cele mai multe ori, prevenția reprezintă cea mai bună metodă de tratament a șocului anafilactic și constă în:

  • Evitarea factorilor declanșatori
  • Purtarea în permanență a unui auto-injector cu adrenalină sau a altui dispozitiv medical prevăzut cu adrenalină destinat pentru administrare imediată
autoinjector șoc anafilactic
Sursa foto: Shutterstock
Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru
Paula Rotaru
Senior Editor, [email protected] S-a alăturat echipei Ce se întâmplă, Doctore? în anul 2013. În timp, CSID a devenit a doua sa familie, care cuprinde o mână de oameni pasionați de scris și preocupați ... citește mai mult
Recomandare video
Raed Arafat, despre moarte: „Sper să vină cât mai târziu”