Psiholog: „Ne îndreptăm către o pandemie emoțională, ca urmare a expunerii prelungite la stres”

27.11.2020 | Autor: Paula Rotaru
Psiholog: „Ne îndreptăm către o pandemie emoțională, ca urmare a expunerii prelungite la stres”

Ne așteptăm ca în perioada următoare să ne confruntăm cu o pandemie emoțională, marcată de un nou val de anxietate, atacuri de panică, depresie și decompensări psihice cauzate de expunerea prelungită la stres. 

Lipsa de perspectivă, incapacitatea de a ne doza efortul, lipsa predictibilității acțiunilor viitoare cu privire la școlaritate, la locuri de muncă, la starea de sănătate, la suportul medical fac ca ancorele de confort și siguranță să fie puternic alterate pentru toate categoriile de vârstă.

Yolanda Crețescu, psiholog clinician și psihoterapeut, fondatoarea primului hub antidepresie din România și președintele Asociației Happy Minds, ne detaliază cum au fost și sunt afectați copiii, adolescenții, părinții, dar și bunicii noștri de această perioadă marcată de incertitudine și stres și ce putem face pentru a ne feri de frica paralizantă.

Școala online creează frustrare pentru copii, părinți și profesori

Copiii sunt deja obosiți și au căpătat lacune în acumularea de informații noi, iar sistemul online de învățare îi face să se simtă izolați și înstrăinați. Putem vedea că deja au apărut cazuri de posibile probleme cu școala, de la absenteism și până la abandon școlar.

Sistemul de home schooling fără un program prestabilit, fără analize transnaționale și fără platforme care să permită învățământul integral online creează frustrare, atât pentru copii, cât și pentru profesori și mai ales pentru părinți, spune psihologul.

Adolescenții sunt stresați nu numai de școală, de lipsa de contact cu profesorul, de materia stufoasă și de un sistem mai obiectiv de evaluare, ci și de lipsa vieții sociale. Ei sunt la etapa de dezvoltare în care se desprind de părinți și se îndreaptă către grupul social, adaugă specialistul.

Așadar, pentru că sunt la vârsta primelor începuturi sociale, primelor contacte cu autonomia, perioada de pandemie, cu toate restricțiile și schimbările survenite, îi împiedică să-și atingă acest obiectiv.

Muncim mai mult de acasă, dar avem sentimentul că muncim fără sens

Părinții sunt și ei obosiți și stresați cu privire la job, la programul de lucru, la suprapunerile sarcinilor domestice cu cele profesionale, ceea ce generează mai multe crize și conflicte între ei și copii. Lucrul de acasă a făcut ca burnout-ul să fie mai ușor de atins.

Lipsa de implicare în echipă, lipsa accesului la informație și a sentimentului că ești parte dintr-un sistem au făcut ca și taskurile să fie mai greu de obținut și calitatea actului profesional mai scăzută: muncim mai mult, dar avem sentimentul că muncim fără sens sau fără focus. În plus, lipsa acțiunilor sociale și a timpului liber de calitate face ca stresul organizațional să nu mai poată fi combătut atât de ușor cu hobby-uri sau activități de timp liber, spune psihologul.

Expunerea la mass-media provoacă anxietate în rândul bătrânilor

La fel de greu le este și bunicilor noștri, care nu se mai simt utili, care nu își văd de prea mult timp familia și cărora expunerea la mass-media le provoacă o și mai mare anxietate.

Nevoia lor de suport medical și confruntarea cu mai multe boli cronice la această vârstă îi sperie și îi împovărează cu griji referitoare la integritatea lor fizică.

Ne îndreptăm către o pandemie emoțională

Dacă până acum ne-am îngrijorat cu privire la o pandemie virală, acum cu siguranță că ne îndreptăm către o pandemie emoțională.

Anxietatea și depresia sunt patologii foarte posibile și des întâlnite la toate categoriile de vârstă și categoriile sociale pentru că acum suntem în perioada de gripă sezonieră și orice semn care are simptomatologie similară cu cea a virusului SARS-CoV-2 creează anxietate.

Teama care poate escalada foarte ușor până la panică este îngrijorătoare nu numai pentru cel potențial pozitiv, cât și pentru cei din jur. În plus, lipsa accesului la un sistem gratuit de testare face dificilă menținerea pandemiei în parametri controlabili și diagnosticarea la timp astfel încât să putem să reducem anxietatea celor din jurul nostru în cazul în care suntem potențial pozitivi, afirmă specialistul.

Reacționăm din instinct de conservare și supraviețuire, devenim iraționali

Psihologic vorbind, ne pierdem ancorele și reacționăm mai mult din instinct de conservare și supraviețuire: devenim iraționali pentru că anxietatea este acea patologie care descrie o frică irațională, fără obiect, dar care ne paralizează, adaugă Yolanda Crețescu.

Ca atare, amigdala (creierul nostru irațional) este cea cu care operăm în această perioadă, motiv pentru care suntem mai puțin îndreptați către a analiza logic și a găsi soluții raționale care să ne reducă anxietatea, completează psihologul.

Nu este totul negru!

Ce avem de făcut în această perioadă pentru a ne feri de dezechilibre emoționale? Psihologul Yolanda Crețescu ne oferă 4 soluții:

  1. Să ne facem o suită de ritualuri de prevenție. Dacă nu putem și trebuie să frecventăm colectivitățile, cum ar fi grădinițele, joburile, centrele pentru copii de tip after-school, unde există aglomerări de copii sau de adulți, avem nevoie să ne păstrăm cu strictețe măsurile de prevenție.
  2. Să ne stabilim o rutină, să facem mișcare, să aerisim locuința, să facem activități care ne produc plăcere și să păstrăm contactul social la distanță, prin telefon sau online.
  3. În cazul în care bănuim că ne-am contaminat, să ne informăm cu privire la procesul instituționalizat, să luăm contact cu medicul de familie, să ne procuram medicamentele de care avem nevoie. Acasă, în cele două săptămâni de izolare, să încercăm să ne defocusăm de la posibilul pericol și să ne focusam pe activitățile casnice.
  4. Dacă vedem că nu avem simptomatologie gravă, să încercăm să ne liniștim pentru că anxietatea produce stres, iar stresul duce la scăderea imunității.
Yolanda Crețescu, psiholog clinician și psihoterapeut
Nevoia de a face pe plac oamenilor
Nevoia de a face pe plac oamenilor