Psiholog Yolanda Crețescu: „Astăzi suntem o lume în doliu”

„Secretul fericirii este să te confrunți cu faptul că lumea este un loc cumplit, cumplit, cumplit” spunea Bertrand Rusell. Sună teribil de contraintuitiv, însă este foarte adevărat. Este nevoie să fii în contact cu realitatea pentru a putea trăi în echilibru.
12.10.2020 | Autor: Paula Rotaru
Psiholog Yolanda Crețescu: „Astăzi suntem o lume în doliu”

Zilele acestea ne-au expus unui contact brusc și brutal cu o realitate pentru care nu am fost pregătiți. Totodată ne-au adus în situația de a pierde, peste noapte, tot ce ne era familiar și de a fi expuși la nesiguranță, pericol, lipsă de control. Orice pierdere de felul acesta vine la pachet cu doliul psihologic.

Yolanda Crețescu, psiholog clinician, psihoterapeut adlerian, fondatoarea depreHUB (primul hub antidepresie din România) și președintele Asociației Happy Minds, ne-a ajutat să vedem mai clar situația cenușie prin care cu toții trecem.

Astăzi suntem o lume în doliu. Doliu psihologic sau doliu real, în cazul celor mulți care experimentează și pierderi fizice – rude, prieteni, cunoscuți, vecini, spune ea.

Există cinci etape clasice ale pierderii, subliniază specialistul, însă nu întotdeauna ajungem să le parcurgem pe toate sau consecutiv. De asemenea, oricând putem regresa într-o etapă anterioară și mulți suntem blocați într-una dintre etape și nici măcar nu ne dăm seama.

Negarea

Prima etapă (dar nu obligatoriu) este negarea. Manifestarea negării îmbracă multe forme, precum mitingurile, atitudinea ironică față de măsurile anti-COVID.

Negarea este o formă de autoapărare, însă, din păcate, una care poate provoca dezastre când virusul are o contagiozitate atât de mare și se propagă cu așa repeziciune. Pentru că nu acceptăm pericolului virusului, ajungem astfel să respingem vaccinul ca formă de prevenție, spune Yolanda Crețescu.

Furia

O a doua etapă este furia. Aici iarăși suntem foarte mulți blocați întrucât în fața pierderii stilului de viață cunoscut, prin obligativitatea de a sta în casă,  absența locurilor de muncă, incapacitatea de a ieși la alergat, la o plimbare etc., tendința este de a reacționa cu furie.

Este important să recunoaștem sentimentele de furie și să înțelegem că reprezintă un consum de resurse care nu ne aduce niciun beneficiu, adaugă psihologul.

Negocierea

De obicei, imediat după furie urmează negocierea. Sunt zeci de feluri în care oamenii încearcă să se tânguiască zilele acestea: de la „Hai că nu va dura mult, sigur Crăciunul îl facem afară” până la modul în care văd distanțarea fizică – chemăm prieteni la noi, mai ieșim că doar nu o fi foc, închiriem câini pentru a-i plimba mai des și alte fente care ne permit să ascultăm, dar nu prea.

Tristețea sau depresia

Următoarea etapă este tristețea sau depresia.

Ecografia socială pe care am făcut-o până acum prin intermediul apelurilor preluate în Helpline-ul depreHUB mi-a arătat că există și o pandemie emoțională care ne face să luăm decizii iraționale. Deseori ne confruntăm cu crize de plâns în miez de noapte, oameni triști și speriați care se tem că vor fi afectați, ei și cei dragi. Este etapa cea mai complicată și trebuie trăită. De aceea, este important să ne trăim pierderea, să ne jelim, să ne dăm voie să trăim tristețea, să plângem, să spunem cuiva de încredere că ne este frică, că ne doare, că nu știm ce va fi, că ne simțim singuri, înfricoșați și neajutorați, explică Yolanda Crețescu.

Este absolut firesc să simțim toate acestea în condițiile de față. De fapt, toate celelalte etape nu sunt decât modalități de a ne feri de confruntarea cu pericolul iminent și forma prin care ne protejăm de durere și tristețe.

Acceptarea

Fără a trece prin această etapă, a tristeții, nu putem ajunge la cea mai importantă dintre ele, la acceptare. Abia atunci când acceptăm că viața de acum încolo va fi diferită de cum eram obișnuiți, vom ști să găsim soluții pentru a ne adapta la nou și a controla ce se poate controla, iar vaccinarea poate fi una din forme.

Temerile însă pot apărea și din lipsa de informație medicală. Absența analizelor longitudinale, a rezultatelor pe grupuri pilot, asociată cu frica iminentă de moarte, ne face ca, mai întâi să respingem soluțiile. Atunci, până la soluții de tipul vaccinării, sunt suficiente lucruri pe care le avem în control și asupra cărora ne putem concentra: să respectăm recomandările și obligațiile, să ne organizăm zilele bine, să facem sport în casă, să ajutăm cu ce putem, recomandă psihologul.

Căutarea și găsirea sensului în experiența de pierdere

Unii psihologi sunt de părere că ar exista și o a șasea etapă, și anume căutarea și găsirea sensului în experiența de pierdere. Ce anume învățăm din această experiență, la ce ne folosește, care sunt lecțiile ei pentru noi? Odată ce reușim să identificăm aceste lucruri, pierderea poate chiar să se transforme în câștig, pe termen lung.

Modul în care fiecare dintre noi ne raportăm la această criză, cât de flexibili suntem, cât de repede ne dăm voie să ardem etapele, să ajungem la adaptare și găsire de soluții – acesta reprezintă tiparul individual al fiecăruia.

Dacă respectam măsurile, dacă gestionam bine emoțiile, dacă le dăm spațiu și timp să se manifeste, acceptându-le ca fiind ale noastre și absolut normale, vom ieși din criza aceasta, atunci când se va termina, mai puternici și mai bine echipați pentru ce urmează.