Ce efecte benefice are dieta ketogenică asupra creierului

  • Publicat:
Ce efecte benefice are dieta ketogenică asupra creierului
Sursa foto: Shutterstock

Dieta ketogenică sau low carb (săracă în carbohidrați) este renumită pentru faptul că ajută la scăderea în greutate, prevenind totodată fluctuațiile glicemiei. Însă acest regim alimentar poate avea efecte benefice și asupra stării emoționale.

Datorită substanțelor nutritive pe care le conțin alimentele incluse în dieta ketogenică, stări precum depresia, anxietatea sau alte tulburări psihice pot fi prevenite sau ameliorate. Nu degeaba se spune că arăți și gândești în funcție de ceea ce mănânci.

Persoanele care urmează un tratament psihiatric pe bază de medicamente trebuie să ceară sfatul medicului înainte de a urma dieta low carb, deoarece ar putea exista o ușoară înrăutățire a simptomelor în faza de adaptare a organismului la noul regim.

Sigur că schimbările în dietă nu pot înlocui medicamentele, dar se întâmplă deseori ca aceste mici modificări, în paralel cu tratamentul prescris, să aibă un impact semnificativ mai bun asupra stării emoționale.

Vezi mai jos care sunt mecanismele prin care dieta low carb acționează asupra creierului și sănătății tale psihice.

Dieta ketogenică și efectele sale asupra stării psihice

Reglează glicemia – cu cât nivelul zahărului din sânge este mai mare, cu atât creierul este mai „inundat” de proteine toxice. Dieta low carb protejează neuronii de glucotoxicitate și previne stări precum anxietatea, ceața cerebrală, neliniștea, frica nejustificată etc.

Previne rezistența la insulină – receptorii de insulină se pot desensibiliza atunci când nivelul glicemiei tot urcă în mod repetat ca urmare a alimentației dezechilibrate, cauzând rezistența la insulină. Astfel, celulele cerebrale nu mai primesc destulă insulină și are loc un proces chimic celular care favorizează boli precum Alzheimer sau Parkinson.

Dieta low carb ajută la reglarea nivelului de insulină din sânge, protejând astfel celulele creierului.

Ameliorează inflamațiile – regimul excesiv în carbohidrați poate duce la apariția inflamațiilor la nivelul creierului, declanșând o furtună de citokine care pot agrava sau determina afecțiuni neurologice și psihiatrice diverse. În schimb, dieta low carb reduce acești markeri inflamatori și previne „supraîncălzirea” neuronilor, scrie psychologytoday.com.

Efect antioxidant – glucoza în exces din sânge poate „inunda” celulele, declanșa stresul oxidativ celular, adică îmbătrânirea prematură a celulelor, inclusiv a celor de la nivelul creierului. Alimentele bogate în antioxidanți recomandate în dieta low carb previn această oxidare celulară și, implicit, apariția tulburărilor psihice și nu numai.

Hrănește mitocondriile, „uzina de energie” a organismului uman – pentru a funcționa corect, creierul are nevoie de cel puțin 20% din rezerva de energia pe care o alocăm zilnic diverselor activități, deși cântărește doar aproximativ 2% din greutatea noastră totală.

Mitocondriile sunt „celule duracell”, adică ele asigură corpului în întregul său energia de care are nevoie. Dar aceste celule se pot împuțina atunci când avem o alimentație haotică.

Dieta low carb ajută la producerea și menținerea acestor celule energetice, protejând astfel creierul de diverse disfuncționalități.

Normalizează apetitul și previne dezechilibrele hormonale – carbohidrații simpli, cum sunt cei din zahăr, sucuri îndulcite, paste etc., pot cauza fluctuații ale hormonilor, printre care și adrenalina.

Excesul de adrenalină poate duce mai departe la anxietate, tremurături ale corpului, iritabilitate, nervozitate, dificultăți de concentrare, transpirație abundentă și poftă de a mânca și mai dulce.

În schimb, dieta ketogenică are în componență carbohidrați complecși care previn aceste fluctuații glicemice și hormonale (cu impact asupra stării psihice), precum și poftele alimentare nesănătoase.

„Prietena” neurotransmițătorilor – excesul de carbohidrați simpli, rafinați duce la un dezechilibru al neurotransmițătorilor responsabili cu starea noastră de bine, cum ar fi melatonina, serotinina, dopamina, glutamatul și acidul gama-aminobutiric (GABA).

Regimul sărac în carbohidrați de acest tip previne astfel de procese și, în consecință, vei fi ferit și de stări emoționale negative, insomnie sau agitație.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Biorezonanța Asyra: cum funcționează și ce beneficii are