Ai eritrocitele scăzute? 5 metode prin care reglezi nivelul celulelor roșii din sânge

Eritrocitele scăzute sunt adesea un semn al anemiei, survenită cel mai frecvent din cauza lipsei de fier din sânge. Femeile și copiii sunt categoriile cele mai expuse la anemie prin carență de fier. Cele mai frecvente simptome ale anemiei sunt: oboseala, paloarea, amețelile, durerile în piept sau de cap, palpitațiile, mâinile și picioarele reci. În lipsa unui tratament, anemia poate duce la complicații grave, precum insuficiența cardiacă sau nașterea prematură.

Există însă și alte posibile cauze ale eritrocitelor crescute, cum ar fi cancerele de sânge, bolile autoimune, bolile inflamatorii intestinale, infecția cu HIV, hipotiroidismul sau bolile renale.

Dacă la analizele de sânge a reieșit că ai eritrocitele scăzute, iată ce poți face pentru a crește valorile acestora.

Recomandări

25 de semne care dau de gol carența de vitamina B12, numită și „vitamina memoriei”

Leucocite mici, probleme mari. Ce afecțiuni pot ascunde leucocitele scăzute?

Mai multe minerale

Dacă valorile eritrocitelor sunt cauzate de carențe nutriționale, acestea pot fi corectate frecvent prin simpla intervenție în regimul alimentar. Cele mai indicate minerale pentru refacerea „stocului” de eritrocite sunt:

• Fierul

Surse alimentare: pui de țară crescut organic, fructe de mare, organe, ciocolată neagră, nuci, semințe, fasole, linte.

În cazul persoanelor cu anemie ar putea fi necesară administrarea de suplimente cu fier, dar numai la recomandarea medicului, deoarece pot avea reacţii adverse, mai ales dacă sunt luate în dozele nepotrivite sau pe stomacul gol.

Printre cele mai comune efecte adverse ale suplimentelor cu fier se numără durerile de stomac, greaţa, vărsăturile, constipaţia şi diareea. Alte posibile reacţii adverse sunt arsurile în piept, culoarea neobişnuită a urinei şi materiile fecale închise la culoare.

Pentru a preveni aceste neplăceri, este recomandat ca suplimentele cu fier să fie luate după masă, în dozele indicate și numai la recomandarea medicului.

• Cuprul

Surse alimentare: pește, fructe de mare, ciuperci, legume cu frunze verzi, cartofi, organe, cereale integrale, nuci, semințe, fasole, unt de arahide.

Cuprul are un rol important în organism pentru numeroase funcţii: produce celule roşii de sânge, reglează pulsul şi tensiunea arterială, ajută la absorbția fierului, previne inflamaţiile de prostată, dezvoltă şi menţine sănătatea oaselor, a ţesutului conjunctiv şi a organelor, sprijină sistemul imunitar.

Mai multe vitamine

Și vitaminele au un rol important în reglarea valorilor eritrocitelor. Cele mai indicate vitamine sunt:

• Vitamina B9 (folat)

Surse alimentare: pește, ovăz, carne albă, broccoli, banane, lactate și cereale fortificate.

• Vitamina B12

Surse alimentare: carne de pui, porc, vită, lactate, ouă, ton, somon, scoici, midii.

• Vitamina A

Surse alimentare: ouă, morcovi, dovleac, kale, caise, papaya, spanac, pește gras, lactate, cartofi dulci.

• Vitamina C

Surse alimentare: cartofi, roșii, citrice, căpșuni, ardei gras, legume crucifere.

Mai puțin alcool

Consumul excesiv de alcool scade numărul de globule roșii (eritrocite) produse în măduva osoasă. În plus, alcoolul are un impact major și asupra funcției renale, limitând producția de eritropoietină, un hormon esențial care stimulează formarea eritrocitelor.

Așadar, dacă la analize ți-au ieșit eritrocitele scăzute, limitează sau evită consumul de băuturi alcoolice.

Mai multă mișcare

Sedentarismul scade numărul eritrocitelor, deoarece sângele nu este pus în mișcare și apar dezechilibre la nivelul hormonilor responsabili cu producția de celule roșii.

În schimb, exercițiile fizice moderate efectuate zilnic – mers pe jos în ritm alert, alergare, mers pe bicicletă, înot etc. – ajută la creșterea eritrocitelor și îmbunătățesc transportul de oxigen către toate țesuturile și organele, având un rol important mai ales pentru sănătatea inimii și a plămânilor.

Atenție – nu exagera cu efortul! Sportul în exces poate avea efecte contrare, de scădere a eritrocitelor.

Tratează boala de care suferi

Eritrocitele scăzute pot fi și o consecință a anumitor boli sau a tratamentului ineficient ori ignorat al acestora.

Spre exemplu, în cazul hipotiroidismului (tiroida leneșă), nivelul hormonului T4 este sub valorile normale și asta are impact și asupra producției de celule roșii. Pentru a stimula funcția tiroidiană, urmează tratamentul indicat de medicul endocrinolog și crește aportul de alimente bogate în fier și seleniu.

Alte afecțiuni care pot duce la scăderea eritrocitelor sunt infecția cu HIV (se constată și scăderea limfocitelor CD4), bolile inflamatorii intestinale, bolile autoimune, boala cronică de rinichi, anemia hemolitică sau anemia cu celule în seceră (siclemia sau anemia falciformă), talasemia și diverse forme de cancer de sânge care cresc riscul de anemie cronică (limfom, leucemie, mielom multiplu).