Leucocite mici, probleme mari. Ce afecțiuni pot ascunde leucocitele scăzute?

13.07.2021 | Paula Rotaru
Leucocite mici, probleme mari. Ce afecțiuni pot ascunde leucocitele scăzute?
Sursa foto: Shutterstock

Dacă analizele de sânge indică leucocite mici (leucopenie), e foarte posibil ca organismul să se lupte cu o infecție. De asemenea, poate fi vorba despre o boală autoimună sau o problemă cu splina, dar și un indiciu că duci lipsă de anumite vitamine sau că faci exces de alcool.

Din acest motiv, dacă ai leucocite mici, medicul poate recomanda analize suplimentare pentru a descoperi cauza și a stabili tratamentul potrivit.

Care sunt valorile normale ale leucocitelor

În mod normal, la adulții sănătoși valorile leucocitelor trebuie să fie între 4.000 și 11.00 per microlitru de sânge. Dacă analiza indică valori sub 4.000, înseamnă că ai leucocite mici și organismul nu este suficient de „echipat” pentru a lupta cu o infecție. Valoarea scăzută a leucocitelor poartă numele de leucopenie.

Din ce cauze poți avea leucocite mici

Dacă analizele la sânge arată că ai leucocite mici, medicul hematolog va lua în considerare simptomele pe care le prezinți și e posibil să îți recomande și alte investigații care îl pot ajuta să stabilească diagnosticul. De asemenea, e posibil să îți ceară să faci o hemogramă completă, pentru a se asigura că rezultatele sunt similare.

Pe baza simptomelor pe care le ai, ar putea fi necesare teste suplimentare de sânge sau de urină pentru depistarea infecției cu streptococi sau monococi, investigații imagistice sau chiar o biopsie din măduva osoasă.

Printre cele mai frecvente cauze ale leucocitelor scăzute se numără:

  • Expunerea la benzen sau pesticide
  • Tratamentele pentru cancer (chimioterapia și radioterapia)
  • Bolile autoimune (lupus, artrita reumatoidă, boala Crohn, sarcoidoza)
  • Infecțiile cu virusuri (HIV) sau bacterii (tuberculoza)
  • Anumite medicamente (bupropionă, clozapină, ciclosporine, interferon, penicilină, steroizi, antibiotice etc.)
  • Carența de vitamina B9 (acid folic), B12 (cobalamină), cupru sau zinc
  • Consumul excesiv de alcool
  • Steatoza hepatică (boala de ficat gras)
  • Cheagurile de sânge și infecțiile la nivelul splinei (hipersplenism hematologic)
  • Anemia aplastică
  • Cancere de sânge (leucemie, limfom, mielom multiplu)
  • Neutropenia congenitală severă (sindromul Kostmann)
  • Sport în exces

Ce simptome apar când ai leucocite mici

Simptomele leucopeniei pot debuta din senin sau mai lent și includ: febră, iritații pe piele (eritem), umflarea nodulilor limfatici in diverse zone ale corpului, ulcerații la nivelul gurii sau anusului.

Acestor simptome li se pot adăuga manifestările bolii de bază care a determinat leucopenia, cum ar fi tusea, diareea, oboseala, transpirațiile nocturne, dificultățile de respirație sau pierderea involuntară în greutate.

Cum se tratează leucopenia

Tratamentul pentru leucocite mici depinde de cauza descoperită. Ar putea fi necesară schimbarea unui tratament pe care îl urmezi de ceva timp pentru o boală de care suferi sau inițierea altuia pentru o afecțiune abia descoperită.

Antifungicele, antiviralele sau antibioticele sunt medicamente care pot fi recomandate, în funcție de afecțiunea de bază.

Dieta în leucopenie

Un rol foarte important îl are regimul alimentar. „Dieta neutropenică” este destinată pacienților cu leucocite mici, deci cu imunitatea fragilă, și presupune consumul de alimente foarte proaspete și gătite corect pentru a reduce riscul oricărei infecții.

Specialiștii de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center recomandă evitarea consumului de:

  • carne crudă și mezeluri procesate
  • afumături
  • pește crud și fructe de mare
  • ouă moi
  • alimente nepasteurizate (lapte, brânzeturile moi, miere, suc, cidru, bere, sosuri)
  • germeni de plante
  • resturi alimentare mai vechi de 48 de ore
  • legume și fructe care nu pot fi spălate foarte bine (căpșune, zmeură, afine, broccoli, conopidă crude)

Renunțarea la fumat și alcool, somnul odihnitor, mișcarea fizică zilnică, tehnicile de gestionare a stresului, evitarea persoanelor bolnave, purtarea măștii de protecție și spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun sunt măsuri care ajută în egală măsură la prevenirea scăderii valorilor leucocitelor și ameliorarea simptomelor.