Totul despre chimioterapie: în ce constă, reacţii adverse, tipuri de cancer vizate

Aflaţi în continuare ce presupune chimioterapia, care sunt beneficiile, dar şi reacţiile adverse ale acesteia, precum şi tipurile de cancer vizate!
  • Publicat:
Totul despre chimioterapie: în ce constă, reacţii adverse, tipuri de cancer vizate

Chimioterapia este utilizată încă din Al Doilea Război Mondial, atunci când, potrivit American Cancer Society, medicii din Armata Statelor Unite au studiat un compus numit iperită – cunoscut şi sub denumirea de gazul muştar – şi au descoperit că poate avea efect împotriva diverselor tipuri de cancer de sânge, precum leucemia sau limfomul. De-a lungul timpului, cercetătorii s-au axat pe descoperirea unor medicamente care să blocheze diferite procese prin care celulele canceroase se dezvoltă şi se înmulţesc. 

Aşa a luat naştere chimioterapia, una dintre principalele categorii terapeutice în oncologia medicală, cu scopul de a prelungi viaţa bolnavilor sau de a reduce simptomele cancerului.

Doar în America, potrivit unui raport al Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC), peste 650.000 de pacienţi urmează anual un tratament pe bază de chimioterapie. Chiar dacă a devenit o practică uzuală, chimioterapia este un domeniu fascinant, iar medicii continuă să facă descoperiri uluitoare despre noi substanţe chimice care pot salva viaţa pacienţilor cu cancer.

Aflaţi în continuare ce presupune chimioterapia, care sunt beneficiile, dar şi reacţiile adverse ale acesteia, precum şi tipurile de cancer vizate!

Perfuzia cu „cocktail” de substanţe chimice, arma care distruge celulele canceroase

Chimioterapia constă în injectarea intravenoasă a diverse substanţe chimice care au drept scop împiedicarea sau încetinirea proliferării celulelor canceroase. Cu alte cuvinte, chimioterapia opreşte cancerul din evoluţie.

Există peste 100 de substanţe chimice utilizate în cadrul chimioterapiei, iar în fiecare an sunt descoperite noi molecule mai eficiente, mai lipsite de riscuri.

O categorie aparte o constituie imunomodulatoarele, care ajută sistemul imunitar al pacientului să recunoască celulele maligne şi să le distrugă, fără ca alte ţesuturi şi organe din apropiere să fie afectate.
Alte categorii de medicamente chimioterapice sunt reprezentate de agenţii alchilanţi, antibioticele antitumorale şi corticosteroizi.

Reacţiile adverse ale chimioterapiei

Printre cel mai des întâlnite reacţii adverse în cazul chimioterapiei se numără:

  • căderea temporară a părului
  • greaţa
  • neutropenia (nivel redus al leucocitelor din sânge – care favorizează apariţia infecţiilor)
  • anemia
  • lipsa poftei de mâncare
  • diareea
  • aftele la nivelul gurii şi gâtului
  • probleme dermatologice (piele uscată, iritată, alergie la soare)
  • modificări ale aspectului unghiilor.

Alte reacţii adverse ale chimioterapiei includ:

  • Reducerea numărului de celule roşii
  • Slăbirea muşchiului cardiac, mai ales dacă pacientul suferă şi de boli de inimă
  • Tulburări de memorie şi dificultăţi de concentrare
  • Anxietate, stres, depresie
  • Slăbiciune musculară, dificultăţi la mers
  • Constipaţie
  • Reducerea temporară a libidoului
  • Dereglări hormonale
  • Infertilitate
  • Disfuncţii erectile
  • Menopauză prematură
  • Afecţiuni renale (urină în cantitate redusă, infecţii urinare frecvente)
  • Umflarea mâinilor şi a picioarelor

Astfel de simptome nu sunt neapărat prezente la toţi pacienţii, deoarece fiecare individ reacţionează diferit la tratament, în funcţie de vârstă şi, mai ales, de bolile asociate.

Din fericire, în ultimii 20 de ani, cercetarea în domeniul medical a avansat enorm, iar reacţiile adverse ale chimioterapiei pot fi acum combătute cu medicamente speciale.

Steroizii sunt des utilizaţi în caz de greaţă, vărsături sau alergii. Studii recente arată că administrarea de vitamina C, mişcarea şi acupunctura sunt metode prin care efectele negative ale chimioterapiei pot fi prevenite sau ameliorate.

Ce tipuri de cancer vizează chimioterapia

Dacă medicamentele chimioterapice îşi fac efectul, viaţa pacientului poate fi prelungită cu câteva luni, poate chiar ani. Dar, în acelaşi timp, chimioterapia nu funcţionează mereu şi nu în orice tip de cancer.

De exemplu, unele forme de cancer de sân şi cele legate de tiroidă nu necesită chimioterapie, excepţie fiind cazurile de cancer în stadiu incipient, care nu necesită intervenţie chirurgicală. În schimb, cancerele de sânge, precum leucemia şi limfomul, sunt principalele vizate de chimioterapie.

Alte tipuri de cancer în care chimioterapia îşi îndeplineşte cu succes eficienţa sunt: cancerul de vezică, cervical, colorectal, esofagian, gastric, pulmonar, pancreatic şi de prostată. 

Toxicitatea chimioterapiei rămâne însă un subiect intens dezbătute de adepţii terapiilor naturiste, care consideră că efectele adverse ale chimioterapiei nu egalează beneficiile. Din acest motiv, multe persoane încă refuză chimioterapia şi preferă să se „trateze” cu remedii naturale.

Iar studiile recente nu fac decât să alimenteze această teamă. De exemplu, o cercetare publicată în 2011 în revista ştiinţifică Nature Medicine relevă că celulele sănătoase ar putea secreta o proteină ce ar duce la dezvoltarea şi migrarea celulelor bolnave în cazul pacienţilor care fac chimioterapie. Un alt studiu realizat de medicii de la Universitatea Colorado arată că unele tipuri de celule maligne, cum sunt cele în cazul leucemiei mieloide acute, nu răspund la chimioterapie.

Investiţiile continue în trialuri clinice sunt în continuare o şansă pentru mulţi bolnavi de cancer care nu răspund la tratamentul clasic, fie că acesta constă în chimioterapie sau radioterapie. Despre studiile clinice, importanţa lor şi etapele de desfăşurare puteţi citi mai multe aici!

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”