5 mituri despre anxietate în care să nu mai crezi

05.12.2020 | Paula Rotaru
5 mituri despre anxietate în care să nu mai crezi

Mituri despre anxietate: o să treacă de la sine, o să devin dependentă de pastile, nu este o tulburare reală. Acestea sunt doar câteva dintre cele mai frecvente mituri despre anxietate complet false, în care nu ar trebui să mai crezi.

Dr. Mihai Brăileanu, medic specialist Psihiatrie, ne spune care sunt cele mai frecvente mituri despre anxietate și care este adevărul din spatele acestei afecțiuni atât de des întâlnite în societatea modernă.

Mituri despre anxietate – toate sunt FALSE!

1. Anxietatea nu este o tulburare reală

Este perfect normal să fim anxioși în anumite situații (examene, când încercăm ceva nou, prezentări în public, consulturi medicale și multe altele, în funcție de fiecare persoană în parte), însă anxietatea poate atinge o intensitate patologică atunci când ne afectează viața de zi cu zi, impactând funcționalitatea și randamentul nostru, depășind astfel sfera normalului și devenind o tulburare veritabilă care necesită intervenție terapeutică pentru a putea fi depășită.

În multe cazuri, pe lângă amplul ecou psihic, anxietatea asociază sau determină simptome fizice, cum ar fi amețeală, palpitații, durere în piept, tulburări gastrice, cefalee, transpirații, furnicături și insomnie.

2. Am o tulburare anxioasă, dar cu timpul o să-mi treacă de la sine

Statistic, persoanele care suferă de o tulburare anxioasă solicită intervenția terapeutică la o distanță de 5-7 ani de la debutul afecțiunii, mergând în general pe principiul că o să „dispară de la sine”. Însă rareori se întâmplă așa, din contră, tendința este către agravarea patologiei, cu impact din ce în ce mai mare asupra vieții de zi cu zi.

Multe din cazurile de tulburare anxioasă diagnosticate tardiv asociază secundar depresie ușor-moderată ca urmare a stresului constant și prelungit la care persoana în cauză a fost supusă.

De asemenea, abuzul de substanțe reprezintă o complicație frecventă a patologiei, ele fiind folosite ca „automedicație”, agravând însă problema de fond în lipsa lor și conducând la dependență.

3. Anxietatea este un semn de slăbiciune personală

Tulburările anxioase includ un spectru larg de afecțiuni, care nu au nicio legătură cu tăria de caracter sau cât de puternică este o persoană. Sunt afecțiuni de care poate suferi oricine, indiferent de statutul social sau circumstanțe.

De altfel, numeroase vedete au vorbit despre lupta personală cu diverse tipuri de anxietate, printre care Whoopi Goldberg, Lady Gaga, Adele, Emma Stone, Selena Gomez, Miley Cyrus și multe altele.

4. Anxietatea se manifestă la fel pentru toți

Există diferite tipuri de tulburări anxioase și implicit ecoul anxietății poate îmbrăca multe forme distincte. Cele mai frecvente sunt:

Fiecare dintre acestea prezintă simptome distincte, deci nu, anxietatea nu se manifestă similar pentru toți.

5. Medicul o să îmi prescrie pastile care dau dependență

Planul terapeutic poate îmbrăca diverse forme și este personalizat pentru fiecare pacient în parte în funcție de istoric, forma clinică și severitate. În multe cazuri psihoterapia dă rezultate foarte bune fără asocierea anxioliticelor. Unii pacienți răspund foarte bine la tratamentul homeopat și/sau echilibrarea nivelului de serotonină.

Benzodiazepinele (Xanax, Rivotril, Diazepam etc.) nu trebuie prescrise pe o perioadă lungă (în mod special la tineri), ci doar temporar în cazurile în care este necesară o ameliorare rapidă a unei anxietăți situaționale sau de intensitate crescută.

În caz contrar, administrate constant pe parcursul mai multor luni sau ani, efectul lor va scădea la aceeași doză administrată (se dezvoltă toleranță la medicament) și concomitent întreruperea lor va determina simptome de sevraj.

Dr. Mihai Brăileanu, medic specialist Psihiatrie