Ce trebuie să faci când ai tensiunea mică

Când apar simptome ce persistă sau se agravează, e posibil ca hipotensiunea să mascheze diverse afecţiuni. Vezi ce ai de făcut!
21.02.2020 | Autor: Paula Rotaru
Ce trebuie să faci când ai tensiunea mică

Tensiunea arterială mică sau hipotensiunea este deseori asimptomatică şi nu semnalează prezenţa unei afecţiuni. Însă, atunci când apar manifestări ce persistă sau se agravează, e posibil ca hipotensiunea să mascheze diverse afecţiuni, unele ameninţătoare de viaţă. 

Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt de 120/80 mm Hg , iar cele care ridică suspiciunea de hipotensiune sunt sub 90/60 mmHg.


Menţinerea tensiunii arteriale în limitele normale este importantă pentru buna funcţionare a tuturor proceselor din organism, având influenţă asupra creierului, inimii şi plămânilor, care primesc prin fluxul sangvin oxigen şi substanţe nutritive esenţiale.

Ce simptome ai când scade tensiunea

Unele persoanele nu prezintă niciun simptom dacă tensiunea arterială este scăzută, alţii pot avea manifestări numai când stau jos (hipotensiune ortostatică), în timp ce alţii experimentează senzaţii neplăcute sau chiar leşin atunci când se ridică brusc în picioare, din cauza scăderii bruşte a valorilor tensiunii.

Printre simptomele frecvente ale hipotensiunii arteriale se numără:

  • Vederea înceţoşată
  • Confuzia
  • Ameţeala
  • Senzaţia de leşin sau sincopa
  • Oboseala bruscă
  • Setea excesivă
  • Dificultăţile de concentrare
  • Greaţa
  • Transpiraţia abundentă
  • Respiraţia accelerată
  • Dezorientare
  • Puls redus
  • Bătăi accelerate ale inimii

Din ce cauză scade tensiunea

Există mai multe cauze ce ar putea duce la scăderea tensiunii arteriale, unele temporare, altele care pot fi uşor tratate, dar şi unele severe, care necesită atenţie medicală de urgenţă.

Dintre posibilele condiţii medicale ce pot determina scăderea tensiunii arteriale amintim:

  • Boala Addison
  • Anafilaxisul (o reacţie alergică severă)
  • Anemia
  • Hemoragiile puternice
  • Bradicardia (bătăi lente ale inimii)
  • Deshidratarea
  • Hiperglicemia
  • Boli valvulare ale inimii
  • Hipotiroidism
  • Insuficienţă hepatică
  • Afecţiunile paratiroidei
  • Sarcina
  • Şocul septic
  • Traumatismele craniene
  • Anumite medicamente (antihipertensive, diuretice, blocante ale canalelor de calciu, antidepresive  etc.)
  • Accidentul vascular cerebral
  • Cheaguri de sânge
  • Carenţe de vitamine şi/sau minerale

Cum să creşti tensiunea cu metode naturale

Bea mai multă apă – deshidratarea este una dintre cauzele comune ale tensiunii scăzute. Aşadar, bea cât mai multă apă, de preferat minimum 2 litri pe zi.

Mănâncă alimente bogate în vitamina B12, acid folic şi fier, pentru a preveni anemia, una dintre cauzele hipotensiunii

Mănâncă mai puţin, dar mai des – tensiunea arterială poate să scadă brusc dacă mănânci deodată cantităţi mari de alimente. Astfel, este indicat să mănânci porţii mai mici de mâncare, dar mai des, ca să nu te simţi tot timpul flămândă şi să eviţi episoadele de hipotensiune. De asemenea, este de preferat să limitezi consumul de carbohidraţi rafinaţi.

Limitează cantitatea de alcool pe care o consumi – alcoolul duce la deshidratare şi poate interfera cu acţiunea anumitor medicamente pe care le iei, ducând la scăderea tensiunii arteriale.

Mai multă sare, dar cu măsură – sodiul ajută la creşterea tensiunii arteriale, dar trebuie să ai grijă şi să nu exagerezi, pentru a nu ajunge în cealaltă extremă, respectiv hipertensiunea, un factor major de risc în apariţia bolilor de inimă. Evită alimentele procesate sau cu conţinut crescut de sare şi adaugă, în schimb, sare iodată peste alimentele pe care le mănânci, astfel încât să deţii controlul asupra cantităţii consumate. Dacă nu eşti sigură câtă sare ar trebui să consumi pentru a Ţine sub control valorile tensiunii arteriale, programează o vizită la medicul de familie sau la cardiolog.

Verifică periodic glicemia – hiperglicemia poate fi un factor de risc în creşterea tensiunii arteriale. Prin urmare, verifică periodic (de 2-3 ori pe zi) nivelul de zahăr din sânge cu ajutorul unui glucometru şi respectă recomandările medicului diabetolog în ceea ce priveşte alimentaţia, mişcarea şi medicaţia.

Testează-ţi tiroida – cum spuneam mai sus, hipotiroidismul este una dintre posibilele cauze ale hipotensiunii, aşa că este indicat să mergi periodic la medic pentru verificarea nivelului hormonilor tiroidieni şi recomandarea unui tratament corect.

Poartă ciorapi de compresie – în cazul în care tensiunea arterială scade atunci când stai întinsă ori atunci când te ridici brusc, ciorapii de compresie pot ajuta la prevenirea scurgerii unei cantităţi mari de sânge în picioare, cauzând astfel scăderea tensiunii. De folos poate fi şi ridicarea patului în zona capului sau adăugarea unei perne. Când stai cu capul mai sus decât restul corpului, efectele hipotensiunii ortostatice sunt reduse semnificativ.

Tratează-ţi infecţiile – fie că e vorba de infecţii virale, fungice sau bacteriene, acestea pot determina scăderea tensiunii arteriale. Prin urmare, mergi la medic pentru a afla exact care e problema şi pentru a primi un tratament corect (antifungice, antivirale, antibiotice etc.).