Fenomenul „doomscrolling” și efectele asupra creierului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ai deschis telefonul doar ca să verifici o notificare, dar, fără să îți dai seama, au trecut 30 sau chiar 60 de minute în care ai citit știre după știre despre războaie, accidente, crize economice, boli sau alte evenimente negative. Deși informațiile îți provoacă anxietate și disconfort, simți nevoia să continui să derulezi.

Acest comportament poartă numele de „doomscrolling” și a devenit unul dintre cele mai discutate fenomene psihologice din ultimii ani. Termenul s-a răspândit în special în perioada pandemiei de COVID-19, când milioane de oameni petreceau ore întregi urmărind știri alarmante despre evoluția virusului.

Citește și: Consumul excesiv de social media poate cauza depresie

Recomandări

Grupa de sânge asociată cu un risc mai mare de AVC înainte de 60 de ani.…

Ar putea oamenii să trăiască până la 200 de ani? Ce sugerează un nou studiu despre…

Astăzi, doomscrolling-ul nu mai este legat doar de pandemie. Rețelele sociale și platformele de știri oferă un flux nesfârșit de informații, iar creierul uman nu este pregătit să proceseze permanent atât de multe vești negative.

Ce este doomscrolling-ul

Doomscrolling-ul reprezintă tendința de a consuma compulsiv știri și conținut negativ, chiar dacă acestea provoacă stres, anxietate sau tristețe.

Nu este vorba despre simpla informare.

Diferența constă în faptul că persoana continuă să citească informații care îi fac rău, fără să se poată opri.

Fenomenul apare frecvent pe:

• rețele sociale;
• site-uri de știri;
• aplicații de știri;
• platforme video;
• forumuri și secțiuni de comentarii.

De ce creierul este atras de veștile negative

La prima vedere pare ilogic.

Dacă informațiile ne fac să ne simțim rău, de ce continuăm să le căutăm?

Explicația ține de evoluția creierului uman.

De-a lungul istoriei, supraviețuirea a depins de capacitatea de a identifica rapid pericolele.

Creierul a devenit astfel mai atent la informațiile amenințătoare decât la cele neutre sau pozitive.

Acest mecanism este cunoscut drept biasul negativității (negativity bias).

Cu alte cuvinte, informațiile negative ne captează atenția mai ușor și rămân mai mult timp în memorie.

Algoritmii rețelelor sociale întrețin fenomenul

Platformele digitale sunt concepute pentru a păstra utilizatorii cât mai mult timp conectați.

Algoritmii observă rapid ce tip de conținut urmărești și îți recomandă materiale similare.

Dacă ai urmărit mai multe știri despre un conflict sau o catastrofă, este foarte probabil să primești și mai multe astfel de informații.

Se creează astfel un cerc vicios în care utilizatorul este expus aproape exclusiv la conținut negativ.

De ce este atât de greu să te oprești

Creierul caută permanent răspunsuri și predictibilitate.

În situații de incertitudine, apare impresia că următoarea știre ar putea conține informația care va explica totul sau care va aduce o veste bună.

În realitate, fluxul de informații nu se termină niciodată.

Astfel, apare senzația că „mai citești doar încă una”, care se poate transforma într-o oră petrecută în fața ecranului.

Ce se întâmplă în creier

Expunerea repetată la informații amenințătoare activează sistemele implicate în răspunsul la stres.

Creierul poate interpreta știrile dramatice ca pe potențiale amenințări, chiar dacă ele nu ne afectează direct.

Acest lucru poate favoriza eliberarea hormonilor de stres, precum cortizolul și adrenalina.

Pe termen scurt, aceste reacții sunt normale.

Pe termen lung însă, expunerea constantă poate contribui la menținerea unei stări de alertă aproape permanente.

Cum influențează anxietatea

Numeroase studii au arătat că expunerea excesivă la știri negative este asociată cu:

• niveluri mai ridicate de anxietate;
• stres perceput mai mare;
• îngrijorare excesivă;
• senzația de lipsă de control.

Persoanele care suferă deja de tulburări anxioase pot resimți aceste efecte și mai intens.

Poate afecta și somnul

Mulți oameni verifică știrile chiar înainte de culcare.

Problema este că informațiile alarmante cresc nivelul de activare al creierului într-un moment în care acesta ar trebui să se pregătească pentru somn.

Consecințele pot fi:

• dificultăți de adormire;
• somn fragmentat;
• treziri nocturne;
• senzația de oboseală dimineața.

Efectele asupra stării de spirit

Consumul constant de conținut negativ poate modifica și modul în care percepem lumea.

Unele persoane ajung să creadă că:

• totul merge rău;
• nimic pozitiv nu se mai întâmplă;
• viitorul este inevitabil sumbru.

Această perspectivă poate alimenta pesimismul și sentimentul de neputință.

Doomscrolling-ul nu înseamnă dependență, dar poate deveni un obicei compulsiv

Deși nu este recunoscut ca diagnostic psihiatric, fenomenul poate avea caracteristici compulsive.

Persoana știe că activitatea îi face rău, însă simte dificultăți în a se opri.

Acest tip de comportament seamănă cu alte forme de utilizare excesivă a telefonului.

Cine este mai vulnerabil

Fenomenul poate afecta pe oricine, însă este mai frecvent la persoanele care:

• suferă de anxietate;
• au un nivel ridicat de stres;
• petrec multe ore pe telefon;
• verifică frecvent notificările;
• caută permanent informații pentru a reduce incertitudinea.

Există și un impact fizic

Orele petrecute în fața telefonului pot însemna și:

• sedentarism;
• tensiune la nivelul gâtului și umerilor;
• oboseală oculară;
• dureri de cap;
• reducerea timpului petrecut în aer liber.

Astfel, efectele nu sunt doar psihologice.

Cum poți reduce doomscrolling-ul

Specialiștii recomandă câteva măsuri simple:

• stabilește intervale clare pentru citirea știrilor;
• evită verificarea lor imediat după trezire și înainte de culcare;
• dezactivează notificările aplicațiilor de știri;
• urmărește surse credibile în locul fluxurilor nesfârșite de pe rețelele sociale;
• limitează timpul petrecut pe telefon folosind funcțiile de monitorizare a ecranului;
• alternează știrile cu activități relaxante, precum lectura, plimbările sau sportul.

Nu înseamnă că trebuie să ignori realitatea

Reducerea doomscrolling-ului nu presupune evitarea completă a informațiilor.

A fi informat este important.

Diferența constă între a te informa și a consuma compulsiv sute de știri care repetă aceeași idee și îți cresc nivelul de stres fără să îți ofere soluții.

Când este bine să ceri ajutor

Dacă observi că:

• nu te poți opri din verificarea știrilor;
• anxietatea devine persistentă;
• somnul este afectat;
• ai dificultăți de concentrare;
• starea de spirit este alterată săptămâni la rând,

poate fi util să discuți cu un psiholog sau psihiatru.

Acesta te poate ajuta să identifici mecanismele care întrețin comportamentul și să dezvolți strategii mai sănătoase de gestionare a informațiilor.

Doomscrolling-ul este unul dintre fenomenele caracteristice erei digitale și apare atunci când consumul de știri negative devine excesiv și greu de controlat. Creierul uman este programat să acorde atenție pericolelor, iar algoritmii platformelor online exploatează această tendință, oferind un flux continuu de conținut alarmant.

Deși informarea este esențială, expunerea permanentă la vești negative poate afecta somnul, crește nivelul de stres și anxietate și modifica percepția asupra lumii. Stabilirea unor limite clare privind timpul petrecut în fața ecranelor și alegerea conștientă a surselor de informare sunt pași importanți pentru protejarea sănătății mintale.

Foto: Shutterstock