Se schimbă talonul de pensie din 2027! Milioane de români sunt vizați de noua măsură

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Românii care beneficiază de pensie sau de anumite facilități de transport ar putea avea parte de schimbări importante în următoarea perioadă. Un proiect adoptat de Senat prevede introducerea unui cod QR sau a unui cod de bare pe talonul de pensie, pentru verificarea electronică a dreptului la reduceri de transport, în timp ce Camera Deputaților a adoptat deja, în calitate de for decizional, legea privind Conturile de Economii și Investiții (CEI).

Cele două măsuri au obiective diferite, dar vizează aceeași zonă: accesul mai simplu la drepturi și posibilitatea de a avea resurse financiare suplimentare la vârsta pensionării.

Talonul de pensie ar putea primi un cod QR de la 1 ianuarie 2027

Senatul a adoptat pe 16 septembrie 2026 propunerea legislativă care introduce un element de identificare automată pe documentele utilizate pentru acordarea facilităților de transport. Proiectul a primit 103 voturi „pentru” și două abțineri și merge la Camera Deputaților, care este for decizional.

Recomandări

A murit Noja Paladia, cea mai vârstnică persoană din România. Avea 111 ani

Butonul din mașină pe care șoferii îl folosesc greșit. Ce se poate întâmpla dacă recircularea aerului…

Dacă va fi adoptată în forma prevăzută și promulgată, măsura ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2027.

Potrivit proiectului, facilitățile de transport pentru pensionari vor putea fi acordate în baza documentului emis de sistemul public de pensii, acesta urmând să constituie documentul de dovedire a dreptului. Pentru verificarea electronică, documentul va trebui să conțină un cod QR sau un cod de bare.

Scopul este ca operatorii de transport să poată verifica rapid dreptul beneficiarului, printr-un sistem standardizat, și să poată identifica în mod unic persoana care solicită facilitatea. În categoria beneficiarilor vizați intră pensionarii, dar și veteranii de război, invalizii și văduvele de război, pentru documentele justificative aferente drepturilor lor. Proiectul urmărește astfel un sistem unitar de verificare la nivel național.

Inițiatorii susțin că noul mecanism ar elimina necesitatea prezentării unor documente suplimentare pentru dovedirea dreptului la facilitatea de transport și ar simplifica inclusiv procedurile de decontare.

În prezent, pensionarii din sistemul public și cei din sistemul militar beneficiază anual de o reducere de 50% pentru șase călătorii, la alegere, efectuate cu trenul, transportul auto sau naval, în condițiile prevăzute de legislație.

Ce se schimbă, concret, pentru pensionari

Documentele de informare privind sumele plătite de casele teritoriale de pensii, precum și taloanele de plată aferente pensiilor militare, ar urma să includă elementul de identificare automată. Codul QR sau codul de bare va permite operatorilor să verifice electronic existența dreptului la facilitatea de transport și va reprezenta mijlocul de validare electronică a acestuia.

Inițiatorii argumentează că soluția ar putea reduce utilizarea necorespunzătoare a facilităților și ar face verificarea mai rapidă. În același timp, operatorii de transport ar avea un mecanism standardizat pentru confirmarea drepturilor și pentru decontarea călătoriilor.

Important este că proiectul nu este încă lege definitivă. După votul Senatului, acesta trebuie adoptat de Camera Deputaților și apoi promulgat pentru a putea intra în vigoare.

Un nou mecanism prin care românii pot economisi pentru pensie

În paralel, Parlamentul a făcut un pas important în privința economisirii pe termen lung. Camera Deputaților a adoptat pe 16 septembrie 2026, în calitate de for decizional, Legea Conturilor de Economii și Investiții (CEI), cu 262 de voturi pentru și o abținere. Noul mecanism este voluntar și permite persoanelor fizice să își deschidă un cont la o bancă sau la o societate de servicii de investiții financiare autorizată. Banii pot fi investiți, în funcție de opțiunile titularului și de instrumentele permise, în acțiuni, obligațiuni și fonduri.

Spre deosebire de un cont obișnuit de investiții, CEI introduce un regim fiscal special, prin care câștigurile nu sunt impozitate anual. Proiectul prevede două variante de cont.

În cazul CEI-S, contribuțiile provin din venituri nete, deja impozitate, iar retragerea banilor la momentul pensionării nu mai este impozitată. În cazul CEI-D, contribuțiile sunt realizate din venitul brut, iar impozitarea intervine la retragerea banilor. În ambele variante, potrivit proiectului, taxarea are loc o singură dată.

Sebastian Burduja: „Banii lucrează pentru tine zeci de ani”

Unul dintre inițiatorii proiectului, deputatul Sebastian Burduja, a explicat mecanismul printr-un exemplu simplu de economisire pe termen lung.

„Îţi deschizi un cont la o bancă sau la o firmă de brokeraj autorizată. Pui bani în el când poţi şi cât poţi. Alegi în ce investeşti: acţiuni, obligaţiuni, fonduri. Tot ce câştigă banii tăi în timp, dividende, dobânzi, creşteri de valoare, rămâne în cont şi nu se impozitează an de an. Banii lucrează pentru tine zeci de ani fără să piardă câte o bucată la fiecare pas”, spune Burduja.

Deputatul subliniază că noul cont nu înlocuiește pensia publică, Pilonul II sau pensiile facultative, ci ar urma să reprezinte o opțiune suplimentară pentru cei care vor să își construiască un capital propriu.

„Românii economisesc, dar ţin banii mai ales în numerar şi în depozite, unde inflaţia îi mănâncă încet. În acelaşi timp, avem tot mai puţini oameni care muncesc pentru fiecare pensionar. Nicio guvernare nu poate păcăli demografia. Calea sănătoasă este ca fiecare om să poată pune deoparte, pe lângă pensia publică, un capital care îi aparţine lui şi familiei lui”.

Pentru a explica efectul economisirii pe termen lung, Burduja oferă și un exemplu ipotetic:

„Să zicem că pui deoparte 10 lei pe zi, adică 300 de lei pe lună. Faci asta timp de 35 de ani, cât durează o carieră obişnuită. Dacă investiţiile aduc în medie 7% pe an peste inflaţie, cât a adus bursa americană în ultimul secol, ajungi la peste 500.000 de lei, în bani de azi. Asta înseamnă aproximativ 100.000 de euro. Din buzunarul tău au ieşit 126.000 de lei. Restul îl face timpul. Bursa are şi ani proşti, uneori foarte proşti. Tocmai de aceea contul este gândit pentru termen lung”.

Exemplul reprezintă o simulare bazată pe ipoteza de randament menționată de inițiator și nu reprezintă o garanție a câștigurilor viitoare.

Cristina Prună și Claudiu Năsui susțin un sistem suplimentar pentru pensie

Deputata USR Cristina Prună a susținut că noul mecanism poate reprezenta o alternativă suplimentară la dependența exclusivă de sistemul public.

„Românii nu pot depinde la nesfârşit exclusiv de pensia de stat. Nu este corect să rămânem la mâna statului, în condiţiile în care sistemul public de pensii este supus unei presiuni din ce în ce mai mari. Conform unor estimări, în 2035 vom avea 1 salariat la 2,5 pensionari. Ar fi iresponsabil să ignorăm această realitate demografică şi, de aceea, am venit cu acest proiect de lege, care s-a bucurat de susţinere transpartinică. Este un pas înainte către reforma Pilonului I de pensii”.

La rândul său, Claudiu Năsui a descris legea drept o schimbare importantă pentru sistemul de economisire și investiții.

„Legea adoptată astăzi de Parlament este una cu adevărat reformatoare pentru investiţii şi pensii. Noi am propus să avem un sistem care să ne permită să avem o pensie autentic contributivă şi total independentă de politicieni sau de demografia populaţiei. Iar ca bonus, sistemul acesta va da României pieţe de capital puternice, nu doar români mai prosperi. Şi va fi accesibil oricui. Pentru preţul unei cafele pe zi, putem avea peste 100.000 de euro economisiţi la pensie, iar asta în valoare actuală a banilor”.

Proiectul a fost co-inițiat de parlamentari USR și PNL și a beneficiat de susținere transpartinică.

Ce urmează pentru cele două măsuri

În cazul talonului de pensie cu QR sau cod de bare, traseul legislativ nu este încheiat: proiectul adoptat de Senat trebuie să treacă de Camera Deputaților și să fie promulgat pentru a deveni lege. În schimb, Legea Conturilor de Economii și Investiții a trecut deja de Parlament, Camera Deputaților fiind forul decizional. Potrivit informațiilor publice disponibile la 17 septembrie 2026, următorii pași sunt promulgarea, publicarea în Monitorul Oficial și operaționalizarea cadrului necesar pentru ca aceste conturi să poată fi efectiv deschise.

Astfel, pentru pensionari se conturează două direcții distincte: pe de o parte, simplificarea accesului la facilitățile de transport printr-un document care poate fi verificat electronic, iar pe de altă parte, apariția unui instrument voluntar prin care românii pot economisi și investi pe termen lung pentru perioada de după încheierea activității.

Sursă foto – ORION_production / Envato