„Îmi puteți regenera cartilajul fără operație?” Este una dintre întrebările pe care le aud tot mai des în cabinet. Și este ușor de înțeles de ce. PRP, terapii biologice, „celule stem”, factori de creștere, tratamente regenerative – ortopedia ultimilor ani a adus în vocabularul pacienților termeni care, până nu demult, aparțineau mai degrabă laboratoarelor și congreselor medicale.
În 2026, ortobiologia este una dintre direcțiile intens studiate ale ortopediei moderne. Posibilitățile sunt reale, dar trebuie înțelese corect. Medicina regenerativă nu înseamnă că putem reconstrui orice articulație deteriorată printr-o simplă injecție și nici că orice pacient cu artroză poate evita operația.
„Când vorbim despre terapii regenerative, prima întrebare nu ar trebui să fie «ce injectăm?», ci «ce structură este afectată, cât de avansată este leziunea și ce vrem să obținem?». Același tratament poate avea indicație foarte bună la un pacient și aproape nicio utilitate la altul”, explică Dr. Mihai Râșcu, Medic Primar Ortopedie-Traumatologie Sportivă, specialist în chirurgie artroscopică și coordonator al Clinicii de Genunchi și Șold Ortokinetic.
Ortobiologicele folosesc produse biologice pentru a influența procesele implicate în inflamație, vindecare și repararea țesuturilor musculo-scheletale. În această categorie intră mai multe terapii, cu mecanisme și niveluri de dovezi diferite.
Una dintre cele mai cunoscute este PRP – plasma îmbogățită cu trombocite, obținută din sângele pacientului. După recoltare și procesare, componenta concentrată este administrată în zona afectată. Trombocitele eliberează mediatori și factori de creștere implicați în procesele biologice de vindecare.
În ortopedie, PRP este utilizat în anumite afecțiuni articulare și tendinoase și poate face parte dintr-un program terapeutic mai amplu.
„PRP nu trebuie prezentat pacientului drept o substanță miraculoasă care reconstruiește un genunchi uzat. Rolul său este mult mai nuanțat. În cazurile bine selectate putem obține reducerea durerii, controlul simptomelor și îmbunătățirea funcției articulare. Iar pentru un pacient activ, câștigarea unor ani buni de mobilitate contează enorm”, spune Dr. Mihai Râșcu.
Aici apare una dintre cele mai mari confuzii.
Cartilajul articular are o capacitate naturală redusă de regenerare. Atunci când uzura este avansată și articulația este profund deteriorată, nici PRP-ul și nici celelalte terapii biologice disponibile în prezent nu pot face genunchiul să redevină identic cu cel de la 20 de ani.
În schimb, medicina modernă încearcă să intervină mai devreme, înainte ca degradarea articulară să ajungă într-un stadiu în care singura soluție eficientă rămâne protezarea.
„Avem tendința să privim tratamentul ortopedic în două extreme: fie luăm antiinflamatoare, fie ne operăm. Între cele două există însă o zonă terapeutică foarte importantă. Aici intră recuperarea medicală, corectarea biomecanicii, controlul greutății, kinetoterapia, infiltrațiile și, la pacienții potriviți, terapiile biologice”, explică medicul ortoped.
Pentru pacientul cu gonartroză, aceasta este întrebarea esențială. Răspunsul depinde de stadiul bolii.
Un pacient cu modificări articulare incipiente sau moderate, mobilitate încă bună și un genunchi care nu este distrus structural poate avea opțiuni terapeutice pe care un pacient cu artroză avansată, deformare și contact os-pe-os nu le mai are.
„Scopul nostru este să păstrăm articulația naturală cât timp acest lucru este rezonabil și sigur pentru pacient. Dar trebuie să știm și momentul în care încercarea repetată de a amâna intervenția nu mai aduce beneficii. Medicina regenerativă nu trebuie să transforme amânarea operației într-un obiectiv cu orice preț”, subliniază Dr. Râșcu.
Tocmai de aceea, tratamentul nu se stabilește după simptomul „mă doare genunchiul”. Consultația ortopedică, examenul clinic și investigațiile imagistice sunt cele care arată dacă durerea provine din cartilaj, menisc, ligamente, tendoane, os sau dintr-o combinație a acestora.
Probabil niciun termen din medicina regenerativă nu a fost mai intens promovat decât „celulele stem”.
Pentru pacient, formula poate crea impresia că medicul introduce în articulație niște celule capabile să reconstruiască automat cartilajul pierdut. Realitatea biologică și clinică este considerabil mai complexă.
Există produse și tehnici diferite, metode diferite de recoltare și procesare și, foarte important, niveluri diferite de dovezi științifice.
„Pacientul trebuie să întrebe exact ce produs i se administrează, care este indicația lui și ce rezultat realist poate aștepta. Termenul «regenerativ» nu reprezintă, singur, o garanție a regenerării anatomice”, atrage atenția Dr. Mihai Râșcu.
Aceasta este, de altfel, una dintre marile preocupări actuale ale ortopediei internaționale: separarea tratamentelor pentru care există date clinice relevante de promisiunile comerciale care merg mai repede decât dovezile științifice.
O altă schimbare importantă în ortopedia modernă este utilizarea tot mai frecventă a ecografiei musculo-scheletale pentru ghidarea infiltrațiilor.
Medicul poate urmări acul în timp real și poate administra substanța terapeutică în structura vizată, lucru deosebit de important în articulațiile sau regiunile anatomice în care precizia este esențială.
„Dacă avem posibilitatea să vedem exact unde ajunge acul și unde administrăm tratamentul, este firesc să folosim această precizie. Ecografia musculo-scheletală a schimbat mult modul în care realizăm anumite proceduri intervenționale”, explică Dr. Râșcu.
Există și momentul în care articulația este prea deteriorată pentru ca terapiile conservative sau biologice să ofere rezultatul dorit.
Artroza avansată poate însemna pierderea importantă a cartilajului, deformarea articulației, limitarea severă a mobilității și durere inclusiv în repaus sau în timpul nopții. În asemenea situații, repetarea infiltrațiilor doar pentru a evita operația poate însemna prelungirea unei perioade în care pacientul trăiește cu durere și mobilitate redusă.
Dr. Mihai Râșcu: „Nu trebuie să ne fie teamă nici de medicina regenerativă, nici de chirurgie. Trebuie să alegem tratamentul potrivit în momentul potrivit. Dacă pot păstra articulația pacientului, aceasta este întotdeauna o discuție importantă. Dacă articulația este însă distrusă, trebuie să îi spun pacientului acest lucru și să discutăm soluția care îi poate reda funcția”.
Una dintre schimbările importante de filozofie din ortopedia contemporană este accentul tot mai mare pus pe joint preservation – conservarea articulației.
În cazul meniscului, de exemplu, abordarea modernă încearcă, atunci când tipul leziunii permite, să păstreze cât mai mult țesut meniscal funcțional. În cazul cartilajului și al artrozei incipiente, obiectivul este identificarea precoce a problemei și controlarea factorilor care accelerează degradarea.
Același principiu se aplică sportivilor. Revenirea rapidă pe teren este importantă, dar sănătatea articulației peste zece sau douăzeci de ani este la fel de importantă.
„Ortopedia viitorului va însemna din ce în ce mai mult tratament personalizat. Nu tratăm un RMN și nu tratăm doar o durere. Tratăm un pacient, vârsta lui biologică, nivelul de activitate, leziunea, biomecanica și obiectivele pe care le are. Uneori soluția este kinetoterapia, alteori o infiltrație, alteori artroscopia, iar în stadiile avansate protezarea. Progresul constă în capacitatea de a alege corect între aceste variante”, concluzionează Dr. Mihai Râșcu.
Durerea articulară care persistă, genunchiul care se umflă după efort, senzația de instabilitate, blocajele articulare, reducerea mobilității sau imposibilitatea de a reveni la activitatea sportivă obișnuită merită investigate.
Cu cât cauza este identificată mai devreme, cu atât medicul are mai multe variante prin care poate încerca să păstreze articulația și funcția ei.
Iar aceasta este probabil cea mai importantă promisiune realistă a ortopediei regenerative: nu o articulație „nouă” obținută peste noapte, ci șansa de a interveni mai devreme, mai precis și mai personalizat pentru a păstra cât mai mult timp articulația pe care o avem.
:format(webp):quality(100)/https%3A%2F%2Fwww.csid.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F09%2FDr.-Mihai-Rascu00003-900x1200.jpeg)
Articol redactat de: Dr. Mihai Râșcu, Medic primar Ortopedie-Trautomatologie, Asistent Universitar și Coordonator al clinicii de Genunchi și Șold din cadrul Ortokinetic.
Publicat la data de: 14/09/2026
FOTO: Shutterstock.