Pericolul folosirii pe termen lung a antiinflamatoarelor pentru dureri menstruale. Avertismentul medicului ginecolog

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Pentru multe femei, începutul menstruației vine la pachet cu un ritual pe care aproape că nu îl mai pun sub semnul întrebării: durerea apare, se ia un antiinflamator, viața merge mai departe. Luna următoare, scenariul se repetă…

Problema apare atunci când pastila nu mai este o soluție punctuală, ci devine metoda prin care, lună de lună, este „închisă” o durere al cărei motiv nu a fost niciodată investigat. Pentru că antiinflamatoarele pot reduce simptomele, dar nu pot spune de ce apar acestea. Iar când durerile sunt intense, se repetă ani la rând, te țin acasă, te trezesc noaptea sau sunt însoțite de dureri în timpul contactului sexual ori de probleme digestive și urinare în perioada menstruației, în spatele lor se poate afla endometrioza – o boală cronică ce afectează aproximativ 10% dintre femeile de vârstă reproductivă și care poate influența inclusiv fertilitatea.

Despre riscurile folosirii repetate a antiinflamatoarelor fără un diagnostic, despre endometrioză și despre ce șanse are o femeie cu această afecțiune să rămână însărcinată am discutat cu dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate.

Recomandări

De ce ecografia nu este suficientă în endometrioza profundă și de ce RMN-ul schimbă planificarea intervenției

Lupta pentru două liniuțe. Povestea unei paciente de 31 de ani, diagnosticată cu endometrioză, care a…

Antiinflamatoarele pot calma durerea, dar nu tratează cauza 

CSID: Aproape orice femeie a luat măcar o dată un antiinflamator pentru durerile menstruale. Când devine acest obicei o problemă?

Dr. Andreas Vythoulkas: Antiinflamatoarele nu sunt, în sine, „dușmanul”. Sunt medicamente foarte utile și pot reduce eficient crampele menstruale. Problema apare atunci când o femeie ajunge să se bazeze pe ele lună de lună, poate ani la rând, fără să se întrebe de ce durerea este atât de puternică.

Sunt paciente care îmi spun: „Știu că în prima zi de menstruație nu pot funcționa fără două-trei pastile”. Și asta s-a transformat într-o normalitate pentru ele.

Aici trebuie schimbată perspectiva. Dacă ai nevoie constant de medicamente pentru a putea merge la serviciu, la facultate sau pur și simplu pentru a te ridica din pat, întrebarea importantă nu mai este „ce pastilă să iau?”, ci „de ce mă doare atât de tare?”.

Antiinflamatorul tratează durerea din acel moment. Nu tratează automat boala care poate provoca durerea.

„Am luat o pastilă și mi-a trecut” nu înseamnă că problema a dispărut

CSID: Care este, de fapt, cel mai mare pericol al automedicației repetate?

Dr. Andreas Vythoulkas: Uneori, cel mai mare risc nu este medicamentul în sine, ci timpul pierdut. Dacă timp de cinci sau zece ani durerea este acoperită constant cu pastile, o afecțiune precum endometrioza poate rămâne nediagnosticată. Femeia se obișnuiește cu simptomele, ajunge să creadă că „așa este menstruația ei” și vine la medic abia atunci când durerea nu mai poate fi controlată sau când încearcă să obțină o sarcină și aceasta nu apare.

Este foarte important să spunem femeilor că faptul că durerea cedează la antiinflamator nu exclude existența endometriozei. Medicamentele pot face simptomul mai ușor de tolerat, dar nu ne spun nimic despre cauza lui.

Ce se întâmplă dacă iei antiinflamatoare frecvent?

CSID: Există și riscuri propriu-zise ale utilizării antiinflamatoarelor pe termen lung?

Dr. Andreas Vythoulkas: Ca orice medicament, antiinflamatoarele nesteroidiene trebuie folosite corect și în dozele recomandate. Utilizarea frecventă, în doze mari sau pentru perioade lungi poate crește riscul unor probleme digestive, de la iritație gastrică până la ulcer sau sângerare gastrointestinală. Pot exista și efecte asupra rinichilor, iar anumite antiinflamatoare sunt asociate, în special în utilizare prelungită și în funcție de profilul pacientei, cu riscuri cardiovasculare. De aceea, nu recomandăm ca o femeie să își stabilească singură, ani la rând, un „tratament” lunar.

Mai există și un aspect interesant pentru pacientele care încearcă să rămână însărcinate. Există date care sugerează că administrarea continuă a unor antiinflamatoare în perioada ovulației ar putea interfera cu ruperea foliculului și, implicit, cu ovulația. Dovezile nu sunt însă suficient de concludente să spunem că antiinflamatoarele provoacă infertilitate în mod obișnuit, dar este încă un motiv pentru care utilizarea repetată trebuie discutată cu medicul, mai ales atunci când femeia își dorește o sarcină.

Când durerea menstruală ascunde o problemă mai mare

CSID: Cum poate o femeie să își dea seama că durerea la menstruație ar trebui investigată?

Dr. Andreas Vythoulkas: Intensitatea durerii și efectul ei asupra vieții de zi cu zi sunt foarte importante. Dacă în fiecare lună îți modifici programul pentru că știi că două zile nu vei putea funcționa normal, dacă lipsești de la serviciu sau de la școală, dacă durerea te trezește din somn sau medicamentele obișnuite nu mai sunt suficiente, trebuie să mergi la ginecolog.

La fel de importante sunt simptomele asociate: durere în timpul sau după contactul sexual, durere la defecație în timpul menstruației, durere la urinare, sângerări abundente, durere pelvină și în afara menstruației sau dificultatea de a obține o sarcină.

Endometrioza este una dintre cele mai importante cauze ale dismenoreei secundare, adică ale durerii menstruale determinate de o afecțiune ginecologică.

Și mai trebuie spus ceva: intensitatea durerii nu ne spune întotdeauna cât de extinsă este boala. O femeie poate avea leziuni relativ mici și dureri foarte mari, iar o alta poate avea o formă avansată și simptome surprinzător de discrete.

Endometrioza nu înseamnă doar durere

CSID: Ce se întâmplă, concret, în organismul unei femei care are endometrioză?

Dr. Andreas Vythoulkas: În endometrioză există țesut asemănător endometrului în afara cavității uterine. Leziunile pot apărea la nivelul ovarelor, trompelor, peritoneului, ligamentelor pelvine și, în formele profunde, pot interesa intestinul, vezica urinară sau alte structuri.

În jurul acestor leziuni apare inflamație. Se pot forma aderențe, adică țesuturi care practic „lipesc” între ele organe care în mod normal ar trebui să fie mobile, iar la nivelul ovarelor se pot forma endometrioame, așa-numitele „chisturi de ciocolată”. De aici vin multe dintre simptome, dar și legătura cu infertilitatea.

Endometrioza este o afecțiune cronică și, în prezent, nu vorbim despre un tratament universal care să o vindece definitiv. Vorbim despre controlul simptomelor și despre alegerea strategiei potrivite pentru fiecare pacientă, în funcție de vârstă, tipul bolii și dorința de a obține sau nu o sarcină.

CSID: Cum se stabilește diagnosticul de endometrioză?

Dr. Andreas Vythoulkas: Medicina s-a schimbat mult în această privință. Totul începe cu discuția cu pacienta: când apare durerea, cât durează, ce alte simptome există, dacă sunt legate de menstruație, dacă există dificultăți în obținerea unei sarcini.

Urmează examenul ginecologic și, foarte important, ecografia transvaginală realizată de un medic cu experiență în diagnosticul endometriozei. Pentru anumite forme, în special atunci când suspectăm endometrioză profundă, poate fi necesar și un RMN pelvin cu protocol special de endometrioză.

Laparoscopia rămâne foarte importantă în anumite situații, dar nu mai este obligatorie pentru fiecare femeie pentru a stabili diagnosticul.

Și aș mai sublinia ceva: nu avem în prezent o simplă analiză de sânge care să confirme sau să excludă cu certitudine endometrioza. Inclusiv CA-125 are limite importante și nu ar trebui folosit singur pentru stabilirea diagnosticului.

Endometrioza și sarcina: diagnosticul nu înseamnă nu vei putea avea copii

CSID: Este probabil cea mai mare teamă a femeilor diagnosticate cu endometrioză: „Voi putea să rămân însărcinată?” Ce le răspundeți?

Dr. Andreas Vythoulkas: Le spun, în primul rând, să nu transforme diagnosticul într-o sentință. Da, endometrioza poate reduce fertilitatea. Poate afecta anatomia pelvisului, trompele uterine, poate fi asociată cu inflamație și, mai ales atunci când există endometrioame, poate influența rezerva ovariană. Dar asta nu înseamnă că orice femeie cu endometrioză este infertilă.

Avem foarte multe paciente cu endometrioză care obțin sarcina spontan. Altele au nevoie de ajutor – uneori minim, alteori prin proceduri de reproducere asistată.

Important este ca planul să fie făcut individual. Contează enorm vârsta pacientei, rezerva ovariană, permeabilitatea trompelor, localizarea și severitatea endometriozei, eventualele operații anterioare, durata infertilității și, bineînțeles, fertilitatea partenerului.

Operația nu este automat primul pas pentru orice femeie cu endometrioză

CSID: Dacă o femeie are endometrioză și își dorește un copil, trebuie mai întâi operată?

Dr. Andreas Vythoulkas: Nu obligatoriu, iar aceasta este o discuție foarte importantă. Există paciente pentru care chirurgia este indicată – de exemplu, în funcție de durere, localizarea leziunilor sau alte particularități medicale. Dar operația trebuie să aibă un scop foarte clar.

Mai ales când vorbim despre endometrioame ovariene, trebuie să fim atenți, pentru că intervenția asupra ovarului poate afecta și țesut ovarian sănătos și poate reduce rezerva ovariană. Acest risc este și mai important în cazul intervențiilor repetate sau al endometrioamelor bilaterale.

Din acest motiv, dacă obiectivul pacientei este sarcina, strategia trebuie discutată împreună de specialistul în endometrioză și specialistul în infertilitate înainte de operație, nu după.

Nu operăm „pentru că există endometrioză”, ci alegem tratamentul care îi oferă pacientei cel mai bun raport între controlul bolii și păstrarea șanselor reproductive.

Tratament hormonal, chirurgie sau FIV? Răspunsul depinde de obiectiv

CSID: Care sunt variantele actuale de tratament pentru endometrioză?

Dr. Andreas Vythoulkas: Sunt mai multe, iar tratamentul unei femei care își dorește o sarcină imediat este diferit de tratamentul unei femei care, în acest moment, își dorește în primul rând controlul durerii.

Pentru simptome putem folosi analgezice și antiinflamatoare, dar și tratamente hormonale – de exemplu contraceptive hormonale, progestative sau, în anumite situații, terapii care acționează asupra axei GnRH. Aceste tratamente pot controla foarte bine durerea la unele paciente.

Trebuie însă înțeles că tratamentul hormonal care oprește ovulația nu este tratament pentru obținerea sarcinii. Este util pentru controlul bolii atunci când pacienta nu încearcă să conceapă în perioada respectivă.

A doua direcție este chirurgia, atunci când există o indicație clară. Iar a treia este medicina reproductivă.

Pentru unele forme ușoare de endometrioză, în funcție de vârstă și de celelalte investigații, poate fi luată în calcul stimularea ovariană asociată cu inseminarea intrauterină. Pentru alte paciente, mai ales dacă există trompe afectate, rezervă ovariană redusă, vârstă reproductivă mai avansată, alți factori de infertilitate sau încercări anterioare nereușite, fertilizarea in vitro poate reprezenta soluția potrivită.  Nu există aceeași rețetă pentru toate pacientele.

Ce aș vrea să se rețină este faptul că durerea este un semnal.Dacă este ușoară, apare ocazional și poate fi gestionată simplu, situația este una. Dar dacă în fiecare lună știi deja că urmează una, două sau trei zile în care nu vei putea trăi normal fără medicamente, merită să afli de ce.

Mai ales pentru femeile tinere, diagnosticul stabilit la timp poate însemna ani trăiți cu mai puțină durere și posibilitatea de a lua decizii informate în privința fertilității.

Nu trebuie să așteptăm momentul în care o femeie încearcă să rămână însărcinată pentru a descoperi că durerile pe care le-a avut timp de zece ani aveau un nume.

Antiinflamatoarele pot opri durerea pentru câteva ore, însă diagnosticul și tratamentul corect pot schimba următorii ani din viața unei femei.

FOTO: Arhivă.