Top 3 boli gastrointestinale care atacă tinerii. Ficatul gras apare din cauza excesului de carbohidrați, alcool, făinoase și grăsimi

Alimentația nesănătoasă, stresul și stilul de viață dezechilibrat pot duce la apariția afecțiunilor gastrointestinale. Atunci când sistemul digestiv nu este complet funcțional, putem resimți simptome precum dureri de stomac, reflux gastric, dureri de burtă, balonare, constipație sau diaree.

Spre deosebire de alte tipuri de afecțiuni, cele gastrointestinale nu ocolesc persoanele tinere. Gastrita, sindromul de intestin iritabil și steatoza hepatică (ficatul gras) se numără printre cele mai comune afecțiuni gastrointestinale la această categorie de vârstă. Din fericire, la fel ca majoritatea bolilor gastrointestinale, acestea pot fi prevenite sau tratate dacă sunt descoperite în stadiile incipiente.

Ne spune cum se manifestă aceste boli și în ce constă tratamentul dr. Bianca Istratie, medic specialist gastroenterolog.

Recomandări

Dr. Anca Neacșu: „Progresele în tehnologiile de editare genetică au facilitat dezvoltarea terapiilor genice, care își…

10 medicamente care produc arsuri la stomac. Românii le iau ca pe bomboane!

Gastrita

Gastrita este caracterizată prin dureri epigastrice, arsură în capul pieptului, de intensitate variabilă, senzație de balonare, de sațietate, greață sau vărsături, simptome care apar de obicei după mesele mai condimentate sau mai greu digerabile.

Gastrita este o afecțiune cu incidență crescută în rândul tinerilor, fiind generată de bacteria Helicobacter pylori, consumul necontrolat de antiinflamatorii nesteroidiene, reflux biliar sau stres. Diagnosticul gastritei este de multe ori clinic, bazat pe simptome, urmat de tratament cu antisecretorii gastrice, dar poate fi în multe situații evidențiat prin endoscopie digestivă superioară, afirmă dr. Bianca Istratie.

Steatoza hepatică

Ficatul gras este o afecțiune cu incidență tot mai mare din cauza ingestiei iraționale de carbohidrați, alcool, făinoase și grăsimi. Boala constă în acumularea de grăsimi în interiorul celulei hepatice cu balonizarea acesteia și inflamație intrahepatocitară.

Afecțiunea este asimptomatică, însă netratată poate duce la inflamație cronică în ficat, distrucție hepatocitară și chiar ciroză după o evoluție de circa 15-20 de ani. Tratamentul constă în primul rând în scădere ponderală, tratamentul dislipidemiei și evitarea dietei bogate în grăsimi, alcool, făinoase sau dulciuri, adaugă specialistul.

Sindromul de intestin iritabil

Este afecțiunea cu frecvența cea mai crescută în rândul tinerilor, 50% dintre aceștia având cel puțin un episod de-a lungul vieții. Sindromul de intestin iritabil se manifestă prin durere abdominală, balonare, constipație sau diaree. Afecțiunea este generată adeseori de stres, de excese alimentare, de alimente care generează balonare (fructe, legume, făinoase, lactate).

Diagnosticul sindromului de intestin iritabil este bazat pe simptome și examen clinic. În unele situații se fac investigații suplimentare pentru excluderea intoleranțelor alimentare (boala celiacă, intoleranța la lactoză), pentru boli parazitare sau bacteriene, pentru afecțiuni tiroidiene sau alergii alimentare.

În cazuri particulare se poate efectua colonoscopie pentru excluderea bolilor inflamatorii intestinale sau a cancerului colorectal. În ceea ce privește tratamentul, acesta este complex și destinat diferitelor forme de intestin iritabil. Se pot administra antispastice, pre- si probiotice, absorbante de gaze, laxative, antidiareice, concluzionează dr. Bianca Istratie.