Ce semne ai când treci printr-o criză hipertensivă. Tratamentul urgent de care ai nevoie

Ce este o criză hipertensivă

Criza hipertensivă este o urgență medicală în care tensiunea arterială depășește valoarea de 180/120 mmHg. Există 2 tipuri principale de criză hipertensivă, și anume: criza hipertensivă fără simptome și criza hipertensivă cu simptome asociate. Ambele tipuri reprezintă urgențe medicale care necesită însă abordări terapeutice diferite. În lipsa unui tratament adecvat și imediat, criza hipertensivă poate cauza complicații grave asupra inimii, plămânilor și creierului.

În prezent, criza hipertensivă afectează 1-2% dintre persoanele diagnosticate cu hipertensiune (tensiune mare).

În continuare vom detalia care sunt cauzele și factorii de risc implicați în apariția crizei hipertensive, simptomele acestei urgențe medicale, dar și opțiunile de tratament.

Recomandări

SCADE tensiunea fără medicamente! Ce regim e indicat pentru tensiune mare

Greșeala pe care o faci când îți iei tensiunea arterială. Duce des la diagnostice și tratamente…

Citește și: Cum se măsoară corect tensiunea arterială acasă și care sunt valorile normale?

Care sunt semnele unei crize hipertensive

Criza hipertensivă nu dă întotdeauna simptome, în afară de valorile crescute ale tensiunii arteriale. În această situație nu este necesară apelarea serviciului medical de urgență/spitalizarea, dar se impune reevaluarea cardiologică în vederea schimbării medicamentelor de tensiune sau ajustarea dozelor.

Există însă și situații când o criză hipertensivă atacă anumite organe, caz în care apar manifestări precum:

• Dureri puternice în piept
• Dificultăți de respirație
• Dureri de cap sau de spate
• Vedere în ceață
• Palpitații
• Anxietate
• Amețeală
• Hemoragie nazală
• Vărsături

În acest caz, pacientul aflat într-o criză hipertensivă trebuie să apeleze imediat serviciul de urgență 112, deoarece există un risc crescut de complicații amenințătoare de viață, care necesită tratament prompt.

Citește și: Creşterea tensiunii arteriale, cauzată de excesul de sare și alcool. Ce alte obiceiuri pot crește tensiunea

Criza hipertensivă: cauze și factori de risc

Una dintre principalele cauze ale unui crize hipertensive este nerespectarea tratamentului recomandat de medic. Alte posibile cauze pot fi:

• Întreruperea bruscă a medicamentelor antihipertensive
• Interacțiunile cu alte medicamente
• Dozele nepotrivite de medicament
• Afecțiunile renale sau endocrine
• Preeclampsia sau eclampsia în timpul sarcinii
• Traumatismul cranian
• Tumorile cerebrale
• Consumul de droguri
• Anumite medicamente (steroizi, antidepresive, ciclisporine, pseudoefedrină)

Crizele hipertensive apar cu precădere în cazul persoanelor vârstnice de sex masculin, cu obezitate, afecțiuni cardiace preexistente și care nu iau medicamentele de tensiune conform indicațiilor medicului.

Citește și: Captopril sub limbă pentru scăderea tensiunii – de ce nu este indicat?

Complicațiile crizei hipertensive

În lipsa unui tratament prompt, criza hipertensivă poate afecta organe importante. Printre complicațiile crizei hipertensive amintim:

• Insuficiența cardiacă
• Edemul pulmonar
• Infarctul miocardic
• Accidentul vascular cerebral
• Hemoragia cerebrală
• Encefalopatia hipertensivă (inflamarea creierului)
• Disecția de aortă (ruptura peretelui interior al aortei)

Analize și investigații pentru stabilirea cauzei unei crize hipertensive

Diagnosticul unei crize hipertensive implică, în primul rând, măsurarea tensiunii arteriale în ambele brațe pentru a confirma valoarea ridicată a tensiunii. Un examen fizic și o serie de teste suplimentare pot ajuta la identificarea cauzei crizei hipertensive. Printre acestea se numără:

• Analize de sânge
• Teste de urină
• Radiografie toracică
• Electrocardiogramă (EKG)
• CT (tomografie computerizată) toracic sau cerebral
• Ecocardiografia transtoracică

Citește și: Cum scazi tensiunea mâncând corect. Alimentele periculoase care ne otrăvesc inima

Cum se tratează criza hipertensivă

Tratamentul crizei hipertensive are drept obiectiv reducerea tensiunii arteriale la niveluri sigure. Modul în care acest lucru este realizat poate varia în funcție de starea medicală a pacientului și de tipul crizei. Medicul poate alege să reducă tensiunea arterială mai rapid sau mai lent, în funcție de circumstanțe.

De exemplu, în cazul unei hemoragii intracraniene sau al unui accident vascular cerebral ischemic, medicul poate opta pentru o reducere de doar 15% a tensiunii arteriale în prima oră, pentru a minimiza riscul de hipoxie cerebrală (privarea de oxigen a creierului). În cazul encefalopatiei hipertensive, reducerea poate fi de 20% până la 25% în primele câteva ore.

După atingerea unui nivel sigur al tensiunii arteriale, medicul poate continua să reducă treptat valorile acesteia în următoarele ore sau zile, pentru a asigura aportul adecvat de sânge către organe. Reducerea bruscă a tensiunii arteriale în absența unor leziuni ale organelor poate cauza hipoxie – aport insuficient de oxigen în organism.

Pentru tratamentul crizei hipertensive, se utilizează medicamente precum beta-blocante, nitroglicerină, hidralazină etc. Aceste medicamente pot avea efecte secundare, inclusiv dureri de cap, aritmii cardiace, hipotensiune (tensiune mică) sau palpitații.

Citește și: Cel mai bun exercițiu pentru scăderea tensiunii arteriale. Îl poți face acasă!

Cum poate fi prevenită criza hipertensivă

Administrarea corectă a medicamentelor de tensiune recomandate de medic este esențială pentru prevenirea unei crize hipertensive. Nu renunțați din proprie inițiativă la tratament, chiar dacă aparent vă simțiți bine!

De asemenea, este important să mergeți periodic la medicul cardiolog pentru reevaluare, deoarece poate fi necesară schimbarea medicamentelor sau a dozelor.

Deprindeți obiceiul să vă măsurați zilnic tensiunea și discutați cu medicul dacă observați valori ridicate în ciuda tratamentului administrat.

Totodată, aveți grijă la alimentație – nu faceți exces de sare, grăsimi, făinoase, dulciuri – și încercați să scădeți în greutate dacă aveți un exces ponderal.

Renunțarea la fumat este deosebit de importantă pentru a reduce riscul unei crize hipertensive.

Nu neglijați nici mișcarea zilnică – practicați cel puțin 30 de minute de exerciții fizice în fiecare zi, fie că e vorba de mers pe jos, alergare ușoară, înot, mers pe bicicletă sau orice altă activitate care presupune efort fizic moderat.

Surse: Mayo Clinic, Cleveland Clinic, American Heart Association