Hipoxemia silențioasă, simptomul COVID care nu doare, dar poate fi fatal

Hipoxemia silențioasă afectează în special vârstnicii infectați cu noul coronavirus, dar asta nu înseamnă că persoanele tinere sunt complet ferite de acest fenomen medical.

Termenul de hipoxemie silențioasă sau happy hypoxia (alăturarea cuvântului „vesel” cu hipoxie, adică lipsă de aer) este caracterizat printr-o saturație foarte scăzută a oxigenului, de până la 65%, care în mod normal nu ar trebui să scadă sub 93-94% spun medicii.

Chiar dacă această saturație este foarte mică, pacientul cu happy hypoxia este conștient și merge, fără să aibă probleme ce-i pot da de bănuit, potrivit medicalnewstoday.com

Recomandări

Cum se măsoară corect pulsul: valori normale, boli care afectează ritmul cardiac

De ce nu e bine să folosești pulsoximetrul pe unghiile false sau date cu ojă

Uneori pot apărea tulburări de vorbire, incoerență, lipsa capacității de a înțelege ceea ce i se comunică. La un moment dat, brusc, rămâne fără aer (dispnee), buzele și degetele se învinețesc (ca urmare a lipsei de oxigen se instalează cianoza), cade din picioare și are nevoie urgent de terapie cu oxigen la secția de Terapie Intensivă.

Hipoxemia silențioasă – saturația oxigenului este foarte scăzută

Lipsa de oxigen poate duce la insuficiență multiplă de organ, o afecțiune amenințătoare de viață. De multe ori hipoxemia silențioasă nu creează niciun fel de simptom decât în momentul în care ajungi să fii intubat.

Este un prag foarte labil între momentul în care ai această saturație – pe care o suporți foarte bine – și momentul în care ajungi să fii intubat.

Suntem surprinși, vă spuneam, că acești pacienți au o simptomatologie foarte redusă comparativ cu starea lor, pe de o parte, iar pe de altă parte, imaginile tomografice sunt catastrofale, este o afectare pulmonară bilaterală, cu afectări de peste 50-60-70 la sută din ambele câmpuri pulmonare, a explicat medicul Radu Țincu la Digi24.

Creierul nu percepe imediat că nu primește suficient oxigen, așa se explică probabil faptul că unii pacienții sunt pe picioarele lor, vorbesc și parcă nu au nicio problemă, cu excepția unei stări de oboseală, apatie, deși saturația oxigenului din sânge indicată de pulsoximetru este foarte scăzută.

Cele mai frecvente manifestări ale bolii COVID-19 sunt febra ușor crescută, tusea seacă, oboseala, durerea de cap (cefaleea), durerile în gât, nasul înfundat, diareea, pierderea gustului și a mirosului.

Ce semne îți dă corpul când ai saturația de oxigen scăzută

Saturația de oxigen scăzută sau hipoxemia este un fenomen extrem de periculos, care poate avea consecințe fatale. Dacă nu sunt recunoscute la timp semnele scăderii saturației de oxigen în sânge și nu se iau urgent măsuri, pot apărea complicații care pun în pericol viața persoanei afectate.

Persoanele infectate cu noul coronavirus care dezvoltă o formă moderată sau gravă de COVID ajung deseori să aibă nevoie de spitalizare tocmai din cauza acestui criteriu: saturația de oxigen scăzută.

Chiar dacă există aparate care măsoară saturația de oxigen din sânge, faimoasele pulsoximetre care se găsesc în farmacii sau magazine online, și organismul îți poate da anumite semne ce pot indica scăderea nivelului de oxigen.

Dacă nu ai la îndemână un aparat pentru determinarea saturației de oxigen, fii atent la aceste semne pe care ți le dă corpul și nu sta pe gânduri dacă te simți rău – sună la 112!

Saturația de oxigen scăzută, sub 95% – cum se manifestă

O saturație a oxigenului în sânge peste 95% este considerată normală. În schimb, dacă valorile sunt mai mici, între 94% și 91%, starea de sănătate a pacientului trebuie atent monitorizată.

La valori sub 90% deja se impune asistență medicală de urgență și necesitatea unei măști de oxigen sau chiar a ventilației mecanice invazive (intubare) la pacienții cu forme severe de boală și alte comorbidități asociate.

Iată ce semnale poate transmite corpul atunci când saturația de oxigen este scăzută:

• Învinețirea (cianozarea) limbii, a buzelor, a feței, a extremităților (degete, unghii)
• Tegumentele reci
• Dureri în piept, senzație de presiune, de gheară
• Bătăi rapide ale inimii
• Respirația scurtă, cu senzație de sufocare
• Tuse continuă
• Agitație
• Durere de cap foarte puternică
• Confuzie
• Delirium
• Amețeală
• Deteriorarea memoriei și a concentrării
• Tulburări de vedere
• Senzația de leșin
• Somnolență
• Pierderea conștienței

De ce scade saturația de oxigen

Hipoxemia poate fi cauzată de diverse condiții medicale sau circumstanțe. Printre cele mai comune cauze ale scăderii saturației de oxigen în sânge se numără:

• Bolile de inimă, inclusiv anomaliile cardiace
• Bolile de plămâni (astm, emfizem pulmonar, embolie pulmonară, pneumonie, bronșită, BPOC, fibroza pulmonară)
• Apneea de somn
• Anemia severă
• Anumite medicamente analgezice care încetinesc ritmul cardiac
• Altitudinea crescută

Ce impact are COVID-19 asupra saturației de oxigen din sânge

Formele moderate și severe de infecție cu noul coronavirus se manifestă deseori, în principal, prin dificultăți respiratorii cauzate de complicațiile la nivel pulmonar, care determină scăderea saturației de oxigen din sânge.

Când saturația de oxigen scade sub 93-94%, persoana care are COVID-19 trebuie să ceară ajutor medical, mai ales dacă sesizează manifestările descrise mai sus. În lipsa oxigenării țesuturilor, organe vitale precum inima, plămânii sau creierul pot ceda, pacientul intrând în stop cardiorespirator.

Virusul SARS-CoV-2 determină inflamația puternică a plămânilor – aspect vizibil sub forma unor pete de tip sticlă mată prezente pe radiografiile pulmonare ale pacienților.

Acest fenomen este cunoscut sub numele de sindrom de detresă respiratorie acută și este o cauză a scăderii saturației de oxigen.

Dacă simptomele hipoxemiei sunt ignorate și nu se solicită ajutor medical, pacientul poate deceda în scurt timp din cauza insuficienței respiratorii.

Analiza gazelor arteriale, determinarea saturației periferice în oxigen (SaO₂) și alte investigații sunt necesare cât mai rapid în cadrul spitalului pentru stabilirea cauzei și a tratamentului, precum și pentru menținerea oxigenării adecvate a țesuturilor.