Embolismul pulmonar, complicația care poate cauza decesul pacienților cu forme grave de COVID-19. Primele semne de tromboză pulmonară

Află ce simptome are embolismul pulmonar, din ce cauză apare, cum poate fi tratat şi prevenit.
01.09.2021

Embolismul pulmonar este o urgenţă medicală care, în lipsa unui tratament adecvat, poate duce la deces, cu atât mai mult dacă pacientul prezintă o formă gravă de COVID-19.

Această afecţiune constă în blocarea unui cheag de sânge în interiorul unei vene mari de sânge care alimentează plămânii şi inima. Un astfel de cheag se formează de obicei în alte zone ale corpului, cel mai des în picioare, din cauza circulaţiei sangvine deficitare, afecţiune numită şi tromboză venoasă profundă. Embolismul pulmonar este a treia cea mai frecventă afecţiune cardiovasculară, după infarctul de miocard şi accidentul vascular cerebral.

Potrivit healthline.com, în Statele Unite, incidenţa embolismului pulmonar este în continuă creştere: se estimează că sunt peste 650.000 de noi cazuri anual. În 60-80% din cazuri, embolismul pulmonar este cauzat de tromboza venoasă profundă, iar în peste 50% din cazuri, pacienţii nu prezintă simptome.

În funcţie de mărimea şi localizarea cheagului de sânge, dar şi de starea generală de sănătate, simptomele embolismului pulmonar pot varia de la forme uşoare la unele grave, chiar ameninţătoare de viaţă.

Din fericire, dacă este depistat la timp, embolismul pulmonar poate fi tratat cu succes. Însă trebuie ţinut cont că riscul de formare a cheagurilor de sânge rămâne în continuare ridicat, mai ales dacă nu se ţine cont de anumite recomandări.

Embolism pulmonar: cauze, tratament, metode de prevenire. Primele semne de embolie pulmonară

Embolismul pulmonar și COVID-19

Potrivit unui studiu publicat în revista European Respiratory, pacienții diagnosticați cu forme grave de COVID-19 sau care suferă de sindromul COVID-lung prezintă destul de frecvent (în aproximativ 15% din cazuri) evenimente trombotice care le pot pune în pericol viața dacă nu se instituie un tratament rapid și adecvat.

În majoritatea situațiilor, embolismul pulmonar este descoperit la tomografia computerizată, recomandată atunci când simptomele respiratorii se agravează.

De asemenea, în studiul citat se menționează că embolismul pulmonar este asociat cu o mortalitate ridicată (peste 25%) la pacienții internați în secțiile de Terapie Intensivă.

Embolismul pulmonar: simptome. Când să te adresezi medicului

Simptomele embolismului pulmonar variază în funcţie de mărimea şi localizarea cheagului de sânge, precum şi de starea generală de sănătate. Cel mai frecvent simptom al embolismului pulmonar este scurtarea respiraţiei, însoţită de senzaţia de lipsă de aer apărută gradual sau brusc.

Conform webmd.com, alte simptome ale embolismului pulmonar includ:

  • Durere ascuţită în piept, care se agravează la efort sau când tuşeşti
  • Dureri de spate
  • Tuse cu sau fără spută cu urme de sânge
  • Transpiraţie abundentă
  • Senzaţie de leşin sau ameţeală
  • Învineţirea unghiilor sau a buzelor
  • Umflarea unui picior sau a unei mâini (în funcţie de locul unde s-a blocat cheagul de sânge)
  • Durere sau sensibilitate la nivelul picioarelor, în timpul mersului sau staţionării
  • Roşeaţa sau discoloraţia locală a pielii în zona afectată
  • Creşterea în volum a venelor mâinilor sau picioarelor
  • Febră
  • Wheezing (respiraţie şuierătoare)
  • Ritm cardiac accelerat sau neregulat
  • Hipotensiune arterială
  • Anxietate
  • Puls diminuat
  • Pierderea conştienţei

Embolismul pulmonar este o afecţiune gravă care, în lipsa tratamentului, îţi poate pune în pericol viaţa. Adresează-te de urgenţă medicului dacă:

  • Ai tuse cu sânge
  • Simţi că rămâi fără aer
  • Te doare în piept din senin
  • Ai dureri puternice în zona superioară a spatelui, care radiază la nivelul capului sau membrelor
  • Te doare, se înroşeşte sau se umflă un picior ori o mână
  • Ritmul cardiac este accelerat şi simţi că leşini

Embolism pulmonar: cauze și factori de risc

Cheagurile de sânge masive care blochează arterele pot avea numeroase cauze, principala fiind, aşa cum s-a menţionat anterior, tromboza venoasă profundă. Potrivit vascular.org, alte cauze ale formării cheagurilor de sânge pot fi:

  • Fracturile sau rupturile musculare
  • Sedentarismul sau statul în şezut ori în picioare, în aceeaşi poziţie, o perioadă îndelungată
  • Sarcina
  • Contraceptivele orale sau terapia de substituţie hormonală pe bază de estrogen
  • Cancerul pancreatic, de colon, de stomac, de sâni, limfomul, leucemia
  • Infecţia cu HIV
  • Boala Behçet
  • Insuficienţa cardiacă congestivă
  • Infarctul de miocard
  • Policitemia
  • Lupusul eritematos
  • Colita ulcerativă
  • Fibrilaţia atrială
  • Accidentul vascular
  • Trombofilia
  • Bolile inflamatorii intestinale

Pe lângă cauzele mai sus menţionate, există şi câţiva factori ce pot creşte riscul de a face un embolism pulmonar. Aceştia includ:

  • Fumatul
  • Sedentarismul
  • Obezitatea
  • Chimioterapia
  • Istoricul familial de cancer sau boli de inimă
  • Intervenţiile chirurgicale
  • Vârsta peste 60 de ani
  • Consumul de droguri intravenos
  • Prezenţa varicelor

Embolismul pulmonar: complicații și diagnostic

Aproape o treime din pacienţii care suferă de embolism pulmonar şi nu primesc tratament la timp mor din cauza complicaţiilor. Embolismul pulmonar poate favoriza instalarea hipertensiunii pulmonare, o afecţiune gravă care constă în creşterea anormală a tensiunii de la nivelul arterelor pulmonare.

Astfel, muşchiul cardiac este nevoit să depună mai mult efort pentru a împinge sângele şi oxigenul prin artere şi poate ceda, cauzând infarct. Uneori, trombii de mici dimensiuni se dezvoltă în timp în vasele de sânge, cauzând hipertensiune pulmonară cronică tromboembolitică, o complicaţie rară a emboliei pulmonare care poate fi tratată chirurgical în doar aproximativ 40% din cazuri.

Embolism pulmonar: diagnostic

În vederea stabilirii diagnosticului de embolism pulmonar, medicul va evalua, iniţial, starea generală de sănătate a pacientului, simptomele fizice, istoricul medical şi va nota eventualele tratamente urmate pentru diverse afecţiuni.

În completarea anamnezei, pot fi solicitate analize precum:

  • Radiografie pulmonară
  • Examinare CT (computer tomograf)
  • Ecocardiogramă
  • Angiografie pulmonară
  • Ultrasonografie Duplex
  • Venografie
  • Test de sânge D-dimer
  • Scanare de ventilaţie/perfuzie (VQ scan)

Embolismul pulmonar poate fi uneori dificil de diagnosticat, mai ales dacă persoana în cauză suferă şi de alte afecţiuni, cum ar fi cele cardiace sau pulmonare, potrivit nhs.co.uk.

Embolismul pulmonar: tratament și prevenție

În majoritatea cazurilor de embolism pulmonar, tratamentul constă în administrarea de medicamente anticoagulante (heparină, warfarină etc.), care au rolul de a subţia sângele şi de a distruge cheagul de sânge.

În alte situaţii se introduce cu ajutorul unui cateter un agent trombolitic în vecinătatea sau chiar la nivelul cheagului de sânge, care are drept consecinţă dizolvarea trombului – procedură numită tromboliză locală ghidată pe cateter. Această terapie este indicată însă doar în cazul în care pacientul este într-o stare gravă, care îi pune în pericol viaţa, deoarece prezintă şi anumite riscuri, cum ar fi hemoragia internă severă, potrivit mayoclinic.org.

Intervenţiile chirurgicale sunt ultima opţiune la care se apelează în tratamentul embolismului pulmonar, dacă toate celelalte terapii nu dau rezultate sau sunt contraindicate. În cazul în care un pacient nu poate urma tratament cu anticoagulante, medicul poate recomanda inserarea unor filtre de vena cavă permanente, care împiedică deplasarea cheagului de sânge spre plămâni, dar nu opresc dezvoltarea acestuia.

Pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge care pot ajunge la plămâni, ţine cont de următoarele recomandări:

  • Fă mişcare în fiecare zi, cel puţin 30 de minute
  • Bea minimum 2 litri de apă pe zi şi evită alcoolul şi cafeaua în exces
  • Renunţă la fumat
  • Menţine-ţi o greutate în limitele normale
  • Evită să stai într-o poziţie fixă un timp îndelungat
  • Poartă haine comode, care nu te strâng
  • Ridică-te de la birou şi fă exerciţii uşoare la fiecare 30 de minute
  • Poartă ciorapi compresivi medicinali
  • Respectă tratamentul recomandat de medic dacă suferi de boli cardiovasculare

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic informații despre diverse afecțiuni, alimentație, ... citește mai mult
Recomandare video
Tenul gras: îngrijire, curățare, ingrediente pe care să le folosești