Cheagurile de sânge – de ce apar, ce semne dau și cum le previi

Cheagurile de sânge au aspectul unui gel şi sunt benefice atunci când se formează în urma rănilor sau tăieturilor, deoarece opresc sângerarea şi „sigilează” astfel rana.

Pe de altă parte, cheagurile de sânge care se formează în vene fără un motiv anume şi care nu se dizolvă în mod natural necesită îngrijire medicală, deoarece pot duce la apariţia unor boli grave, mai ales dacă sunt localizate în picioare, plămâni sau creier.

Cauzele formării cheagurilor de sânge

Cheagurile de sânge iau naştere prin unirea plachetelor (componente din sânge) cu proteinele plasmatice, formând astfel o masă semisolidă. Acest proces survine de regulă  în urma unei răni, dar se întâmplă uneori ca la baza acestuia să fie afecţiuni nedescoperite.

Recomandări

Contraceptivele si tromboza

Probleme cu circulaţia? Sus pe banda de alergare!

Printre factorii de risc şi bolile care ar putea duce la apariţia cheagurilor de sânge se numără:

• Sindromul antifosfolipidic (o tulburare a coagulării caracterizată printr-o susceptibilitate crescută la formarea de tromboze arteriale şi venoase)
• Ateroscleroza
• Anumite medicamente (contraceptivele orale, terapia hormonală, medicamentele împotriva cancerului de sân)
• Tromboza venoasă profundă
• Factorul V Leiden (tulburare genetică ce se caracterizează prin şanse crescute de a dezvolta cheaguri anormale de sânge)
• Istoricul familial
• Aritmia cardiacă
• Hernia hiatală
• Infarctul
• Obezitatea
• Boala arterială periferică
• Sarcina
• Policitemia vera ( o afecţiune a sângelui în care măduva osoasă prouce în exces celule sanguine eritrocite, trombocite şi leucocite)
• Statul prelungit în şezut sau în poziţia culcat
• Fumatul
• Embolismul pulmonar (obstrucţia unei artere pulmonare)
• Accidentul vascular cerebral
• Intervenţiile chirurgicale

Semne ale cheagurilor de sânge. Când trebuie să mergi urgent la medic

– Tuşeşti cu sânge;
– Inima bate rapid;
– Ameţeşti şi ai stări de leşin;
– Respiri greu, ai dureri în piept şi senzaţia de contricţie toracică (presiune în piept);
– Durerile din piept radiază spre umeri, braţe, spate sau maxilar;
– Eşti slăbit şi îţi amorţeşte faţa, braţul ori piciorul;
– Ai dificultăţi în vorbire sau în a-i înţelege pe ceilalţi (afazia);
– Vezi în ceaţă.

Înroşirea, durerea şi umflarea unei regiuni din braţ sau picior sunt semnale că ai putea avea cheaguri de sânge care obstrucţionează circulaţia normal sangvină, motiv pentru care este recomandat să mergi cât de curând la medic pentru un diagnostic precis.

Cum poţi preveni cheagurile de sânge

Pentru a reduce riscul formării cheagurilor de sânge, ţine cont de următoarele sfaturi:

• Evită să stai în şezut o perioadă îndelungată. Ia-ţi o pauză la fiecare 50 de minute şi fă câţiva paşi pentru a pune sângele în mişcare.
• Fă mişcare – mai ales după o intervenţie chirurgicală, este indicat să te mişti cât mai curând.
• Consumă multe lichide – deshidratarea contribuie la formarea cheagurilor de sânge.
• Adoptă un stil de viaţă sănătos – menţine-ţi greutatea în limitele normale, ţine sub control tensiunea arterială, renunţă la fumat şi fă exerciţii fizice în fiecare zi.