Accidentul vascular cerebral – cum se manifestă, care sunt factorii de risc, cum se tratează și în ce constă recuperarea? Explică dr. Alexandra Dumitru, medic cardiolog

Accidentul vascular cerebral este o urgență medicală ce apare odată cu scăderea sau blocarea alimentării creierului cu sânge. Persoanele care suferă de o astfel de afecțiune au nevoie de tratament imediat! Aflăm tot ce trebuie să știm despre prevenție, cauze, simptome și acordarea primului ajutor de la medicul specialist.
05.07.2021
Accidentul vascular cerebral - cum se manifestă, care sunt factorii de risc, cum se tratează și în ce constă recuperarea? Explică dr. Alexandra Dumitru, medic cardiolog
Sursa foto: Shutterstock

Accidentul vascular cerebral reprezintă o afecțiune cerebrovasculară, afectând vasele de sânge care alimentează creierul cu oxigen. O astfel de urgență medicală apare atunci când aportul de sânge de la nivelul creierului este fie întrerupt, fie blocat. Astfel, oxigenarea și alimentarea creierului cu substanțe nutritive nu mai sunt posibile, ceea ce poate determina moartea celulară.

La nivel global rata de mortalitate a acestei afecțiuni este mare, însă în ultimii ani progresele medicale în ceea ce privește tratamentul au fost impresionante. În prezent, multe dintre accidentele vasculare cerebrale sunt tratabile, însă este bine-cunoscut faptul că, pentru o bună parte dintre pacienți, există riscul unor dizabilități sau chiar al mortalității.

Potrivit unui studiu efectuat în 2019, România se afla pe primul loc în ceea ce privește mortalitatea declanșată de accidentul vascular cerebral la nivel european, 4 români murind zilnic în fiecare oră din această cauză. Cifrele îngrijorătoare nu se opresc aici, accidentul vascular cerebral aflându-se pe locul 2 în topul celor mai comune cauze de deces din țara noastră.

Comportamentul pacientului român cu AVC și cauzele acestei afecțiuni în rândul populației au fost determinate într-un raport efectuat de Stroke Alliance for Europe intitulat „Povara accidentului cerebral vascular în Europa”.

Astfel, potrivit studiului, 45,8% dintre români au un nivel al colesterolului ridicat, 32,5% prezintă hipertensiune arterială, în timp ce 30,5% fumează în mod regulat. Toate acestea reprezintă potențiali factori declanșatori ai accidentului vascular cerebral.

Aflăm cum detectăm prezența unei astfel de afecțiuni în corp, care sunt metodele de tratament și cum reacționăm în cazul în care suntem nevoiți să oferim primul ajutor de la dr. Alexandra Dumitru, medic specialist cardiolog.

Dr. Alexandra Dumitru, medic specialist cardiolog

Pacientul român cu AVC este hipertensiv, supraponderal, diabetic, dislipidemic, fumător, consumator de alcool sau cu boală cardiovasculară nediagnosticată sau tratată necorespunzător.

CSÎD: Ce este un accident vascular cerebral?

Dr. Alexandra Dumitru: Accidentul vascular cerebral este rezultatul întreruperii sau reducerii fluxului sanguin într-un teritoriu cerebral, astfel că acea zonă nu mai primește oxigen și nutrienți. Țesutul cerebral este foarte sensibil și în câteva minute acesta moare dacă nu este irigat.

Accidentul vascular cerebral (AVC-ul) este o urgență medicală, diagnosticul și tratamentul prompt fiind cruciale pentru evoluția favorabilă a pacientului. În ultimii ani, datorită programelor de informare a pacienților și evoluției tratamentelor a scăzut mortalitatea din cauza acestei patologii și totodată povara bolii.

De ce apare accidentul vascular cerebral – factori de risc

CSÎD: Cum ați defini contextul medical al pacientului român care suferă de o astfel de afecțiune, ce factori de risc prezintă?

Dr. Alexandra Dumitru: Factorii de risc pentru accidentul vascular cerebral sunt multipli. Unii țin de stilul de viață, de patologiile asociate, însă de obicei este un cumul de factori care se potențează.

Exemplele de pacienți cu risc de AVC pot fi multiple. De la un bărbat fumător, supraponderal, eventual cu hipertensiune arterială netratată sau necorespunzător tratată sau o femeie inactivă cu istoric familial de AVC și care ia anticoncepționale, la tineri care au suferit o infecție cu SARS-CoV-2.

În general, atunci când enumeri factorii de risc pentru o patologie, oamenii au tendința să creadă că trebuie să îi aibă pe toți pentru a face boala sau tind să fie indulgenți când se gândesc la ei.

Mi s-a întâmplat să întreb un pacient dacă fumează și să îmi răspundă că nu, apoi să îmi explice cum el fumează 5-10 țigarete pe zi de 15-20 de ani, dar el nu se consideră fumător.

Pacientul român este un pacient care refuză să creadă că el poate să aibă risc să pățească ceva cumplit, nu dă importanță unor patologii cu incidență mare în populație și tinde să asocieze ce are el cu un exemplu pozitiv: „bunica unui amic a avut tensiune mare și a murit la 93 de ani”. Diferența este că el are 45 de ani și are hipertensiune arterială și poate acea doamnă a avut de la 90 de ani.

În România, majoritatea pacienților cu AVC sunt pacienți hipertensivi nediagnosticați sau diagnosticați, dar necomplianți la tratament, supraponderali, dislipidemici, diabetici, fumători, consumatori de alcool sau cu patologii cardiovasculare preexistente.

Tipuri de accidente vasculare cerebrale

CSÎD: Există mai multe tipuri de accident vascular cerebral. Care sunt acestea și cum pot fi deosebite de către pacientul în cauză?

Dr. Alexandra Dumitru: În funcție de mecanismul prin care se produc există două tipuri de accidente vasculare cerebrale: ischemic și hemoragic.

Accident vascular cerebral ischemic este cel mai frecvent întâlnit și se produce atunci când un vas cerebral ce deservește o anumită zonă are lumenul îngustat sau ocluzionat, rezultând o reducere severă a fluxului sanguin.

Stenoza sau ocluzia unui vas cerebral este cauzată de depunerea de colesterol în intima vasului sau de prezența unui tromb (fie format în situ prin ruperea unei plăci de aterom, fie embolizat, cel mai frecvent din atriul stâng la pacienții cu fibrilație atrială).

Accidentul vascular cerebral hemoragic se produce atunci când se rupe un vas cerebral. Acest tip de AVC apare atunci când vasul este supus unui stres (valori mari ale tensiunii arteriale, traumă, supradozaj cu anticoagulante) sau când peretele vascular are o structură fragilă – anevrismul cerebral întâlnit la pacienții cu boli de colagen, depuneri de proteine în peretele vascular, angiopatia produsă de amiloid.

Ruperea unui vas de sânge produce o hemoragie intracraniană agravată ce afectează țesuturile din jur, iar riscul de deces este foarte ridicat.

De multe ori, înainte de un accident vascular cerebral ischemic pacientul poate să sufere un accident vascular tranzitoriu. Acesta se manifestă ca un AVC ischemic, însă durata simptomelor este sub 24 de ore și recuperarea este totală. Se produce prin scăderea temporară a fluxului sanguin și poate să dureze și câteva minute.

Cum se manifestă accidentul vascular cerebral. Semnale de alarmă

CSÎD: Care sunt cele mai frecvente semne ce pot sugera un accident vascular cerebral? 

Dr. Alexandra Dumitru: Simptomele accidentului vascular cerebral pot apărea în combinații diferite, în funcție de persoană și de severitatea accidentului. Printre semnele AVC-ului se numără:

  • Durere bruscă și foarte puternică de cap;
  • Amețeală;
  • Pierderea stării de conștiență;
  • Dezechilibru, tulburări de mers și de coordonare a mișcărilor;
  • Probleme de vorbire – persoana care suferă un AVC poate rosti cuvinte fără sens, inteligibile și încurcate. Există cazuri în care aceasta nu mai poate vorbi deloc;
  • Stare de confuzie – o privire „în gol”, încurcată;
  • Deformarea feței – o parte a feței pare căzută, iar bolnavul nu își poate mișca gura;
  • Paralizia – bolnavul nu își mai poate mișca jumătatea dreaptă sau stângă a corpului;
  • Slăbiciune și amorțeală – dacă nu a apărut paralizia, este posibil ca bolnavul să cadă din picioare, de obicei pe o parte. Membrele de pe partea respectivă devin slabe și le mișcă cu greutate;
  • Tulburări de vedere – vedere dublă, neclară, deformată sau chiar pierderea vederii.

Persoana care suferă un AVC prezintă un risc ridicat de deces!

Cum acorzi primul ajutor în caz de accident vascular cerebral. Greșeala pe care să nu o faci 

CSÎD: Care este procedura de prim ajutor în cazul unui accident vascular cerebral?

Dr. Alexandra Dumitru: În primul rând trebuie pus repede diagnosticul de accident vascular cerebral. Dacă există suspiciunea că cineva suferă un AVC, trebuie acționat rapid (fast – termenul în limba engleză).

accidentul vascular cerebral
Sursa foto: Shutterstock

Fiecare literă din acronimul F.A.S.T. reprezintă un semn, iar dacă acea persoană prezintă unul dintre ele, atunci suspiciunea este înaltă pentru AVC:

  • F – Face (Față) – Cere persoanei să zâmbească. Ți se pare că fața e asimetrică sau gura e căzută într-o parte?
  • A – Arms (Brațe) – Cere persoanei să ridice simultan ambele brațe deasupra capului. Unul dintre ele rămâne inert sau mai jos decât celălalt?
  • S – Speech (Vorbire) – Cere-i persoanei să repete o frază simplă (de exemplu „Cerul este albastru”). Nu poți distinge ce zice sau vorbește ciudat?
  • T – Time (Timp) – Dacă remarci oricare dintre aceste semne, sună IMEDIAT la 112! Pentru ca persoana să fie transportată cât mai repede la spital, spune-i operatorului că suspectezi că aceasta a suferit un accident vascular cerebral și transmite-i ora la care au apărut primele simptome.

În cazul unui AVC major este nevoie de niște gesturi care pot salva persoana afectată. În primul rând se solicită imediat asistență medicală (112), se încearcă menținerea căilor aeriene libere, se efectuează manevrele de resuscitare respiratorie, dacă este necesar.

Victima se așază pe partea slăbită, în așa fel încât secrețiile să se poată scurge din gură și se încearcă să se păstreze confortul termic al victimei (poziționarea la umbră, acoperirea în caz de frig).

Un rol important îl are și încurajarea persoanei afectate și calmarea acesteia. O greșeală des întâlnită din dorința de a ajuta este atunci când i se oferă lichide sau alimente victimei, deoarece ar putea vărsa, iar aceasta să se înece.

Tratamentul accidentului vascular cerebral trebuie efectuat în primele ore de la declanșarea evenimentului

CSÎD: În ce constă tratamentul acestei afecțiuni?

Dr. Alexandra Dumitru: Tratamentul unui AVC depinde de tipul acestuia. În regim de urgență, tratamentul pentru un AVC ischemic urmărește dizolvarea cheagurilor și restabilirea fluxului sangvin la nivelul creierului cu ajutorul medicamentelor.

De asemenea, pentru un cheag mare de sânge poate fi nevoie de extragerea propriu-zisă a acestuia. Acest lucru este posibil prin procedura de trombectomie mecanică (endovasculară) urmată de angioplastie. Sunt utilizate catetere și stenturi introduse prin vasele de sânge, după efectuarea unei puncții la nivelul pielii. Stentul are ca scop dilatarea plăcii de aterom și fixarea acesteia pe pereții arterei, eliminând astfel riscul de a se rupe și de a migra în altă zonă.

În cazul unui AVC hemoragic este foarte important ca hemoragia să fie oprită. De aceea, poate fi nevoie de o intervenție chirurgicală sau, în anumite cazuri, oprirea hemoragiei este posibilă și printr-o metodă intervențională efectuată prin abord vascular, prin tehnica cateterismului și implică implantarea unui dispozitiv denumit „coil”.

Este important ca tratamentele să fie efectuate în primele ore de la declanșarea AVC-ului.

Post-AVC, pacientul trebuie să urmeze un tratament medicamentos care îi asigură o circulație sanguină optimă și trebuie să meargă periodic la control medical. Acest lucru este valabil și pentru cei care au avut un AVC tranzitor, în scopul prevenției AVC-ului ischemic.

Recuperarea după un accident vascular cerebral

CSÎD: Cât durează perioada de recuperare de după un accident vascular cerebral? 

Dr. Alexandra Dumitru: Recuperarea medicală ajută pacienții care au trecut printr-un accident vascular cerebral să își recapete aptitudinile pierdute și să dezvolte metode de compensare a leziunilor cerebrale ireversibile datorită fenomenului de neuroplasticitate (capacitatea creierului de schimbare a structurii și funcției prin realizarea de noi conexiuni).

Aceste aptitudini includ limbajul și funcția motorie. Reabilitarea poate începe și în fazele acute și/sau subacute ale bolii, atunci când starea generală a pacientului permite acest lucru. Precocitatea inițierii reabilitării este corelată cu rezultatele acesteia. Din acest motiv se încearcă recuperarea bolnavului încă din primele 24-48 de ore de la debutul bolii.

În ce constă programul de reabilitare post-AVC

CSÎD: În ce constă mai exact programul de reabilitare post-AVC?

Dr. Alexandra Dumitru: Un pacient care a suferit un accident vascular cerebral are nevoie de o echipă în procesul de recuperare și cu cât este înțeles mai repede acest lucru și este inițiată terapia, cu atât rezultatele vor fi mai rapide și recuperarea mai eficientă.

Echipa cuprinde un medic neurolog pentru terapia de fond, specialistul în reabilitare medicală, cel în terapie ocupațională (TO), ergoterapeut, kinetoterapeut, logoped, psiholog, asistent social, asistent medical.

Programul de reabilitare pe care trebuie să-l urmeze pacientul este complex și trebuie personalizat și adaptat nevoilor individuale ale fiecărui pacient.

Acesta poate cuprinde:

  • kinetoterapie (adaptarea efortului se face la capacitatea funcțională actuală deoarece există o decondiționare)
  • hidrokinetoterapie
  • stimularea pacientului să realizeze activitățile de zi cu zi (precum cele de îngrijire personală, diverse activități gospodărești și de ergoterapie)
  • masaj terapeutic
  • ortezare
  • terapie robotizată (membrul superior este antrenat pentru prehensiune prin susținere, inițiere și asistare mișcări, membrul inferior prezintă asistarea mersului și deplasarea în spațiu)

Peste 40% dintre supraviețuitori rămân cu un grad variabil de impotență funcțională.

CSÎD: Și în ce măsură își poate reveni pacientul la statusul medical de dinaintea acestui eveniment?

Dr. Alexandra Dumitru: Nu sunt puține situațiile în care pacientul nu se recuperează, rămânând cu un handicap. Acesta poate fi educat să substituie funcțiile pierdute în scopul desfășurării activităților cotidiene.

De exemplu, un pacient cu sechele post-AVC învață să își spele o haină cu o singură mână sau să comunice cu anturajul în pofida tulburărilor de vorbire.

Principala problemă pe care o determină AVC-ul, atât la nivel personal, cât și populațional, este cea a dizabilității. Peste 40% dintre supraviețuitori rămân cu un grad variabil de impotență funcțională. Tratamentul recuperator are ca scop limitarea impactului AVC-ului asupra calității vieții.

Reguli de aur în prevenirea accidentului vascular cerebral

CSÎD: Cum putem preveni o astfel de afecțiune?

Dr. Alexandra Dumitru: Prevenția accidentului vascular cerebral este împărțită în prevenția primară (care se referă la tratamentul indivizilor fără istoric medical de AVC) și prevenția secundară (care se referă la tratamentul pacienților care au suferit deja un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor – AIT).

Atât prevenția primară, cât și cea secundară cuprind:

  • menținerea tensiunii arteriale sub 140/90 mmHg atât prin modificarea stilului de viață, cât și prin terapie medicamentoasă individualizată;
  • controlul strict al glicemiei prin dietă, sport și terapie medicamentoasă individualizată;
  • la pacienții diabetici, tensiunea arterială trebuie să fie cu valori sub 130/80 mmHg;
  • tratarea hipercolesterolemiei (LDL > 150 mg/dl) prin modificarea stilului de viață și tratament cu statine;
  • renunțarea la fumat;
  • descurajarea consumului cronic de alcool în cantități mari. Se poate opta pentru vinul roșu ca tip de alcool de consumat, fiind cel mai puțin periculos pentru organism, dacă este băut în cantități mici. Vinul roșu conține resveratrol, un antioxidant care protejează inima și creierul;
  • activitatea fizică regulată este recomandată. Se recomandă scăderea ponderală pentru persoanele cu indice de masă corporală (IMC) ridicat. Un indice de masă corporală crescut (IMC > 25) este asociat cu un risc crescut de AVC la bărbați și femei, grăsimea abdominală fiind un factor de risc pentru AVC la bărbați, dar nu și la femei.
Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic informații despre diverse afecțiuni, alimentație, ... citește mai mult
Recomandare video
Tensiune crescută în sarcină: ce e de făcut explică dr. Ingrid Gheorghe, Sanador