Lipsa de aer și durerile în piept pot avea numeroase cauze, printre care și COVID-19

07.01.2021 | Paula Rotaru

Lipsa de aer – primul lucru la care te poți gândi, mai ales în această perioadă, este că ai fost infectat cu noul coronavirus. Însă există multe alte posibile cauze ale acestui simptom, de la anxietate până la astm, cheaguri de sânge sau apneea de somn.

Află mai jos care sunt posibilele cauze pentru care rămâi fără aer.

Lipsa de aer – 15 cauze

COVID-19

Este o afecțiune respiratorie cauzată de infecția cu virusul SARS-CoV-2, dar există din ce în ce mai multe dovezi că boala poate fi și de natură vasculară. Persoanele infectate transmit virusul prin picături de salivă eliminate prin tuse, strănut sau vorbit la distanță mică. Virusul atacă celulele din căile aeriene, dar se pot răspândi rapid la plămâni, cauzând febră, tuse uscată și senzația de lipsa de aer (dispnee).

Astm

În cazul acestei afecțiuni, căile respiratorii se contractă și astfel aerul pătrunde mai greu, apare senzația de sufocare, respirația devine șuierătoare și apare tusea cu expectorație. Există mai mulți factori care pot declanșa un episod astmatic, printre aceștia numărându-se polenul, praful, fumul de țigară, aerul rece, răceala, efortul fizic intens sau chiar stresul.

Alergii

Alergia este deseori cauza pentru care ai lipsa de aer. La fel ca în cazul astmului, alergia poate fi declanșată de polen, praf, blana animalelor sau orice alt factor la care ești sensibil, inclusiv anumite alimente sau produse cosmetice.

Anxietate

Senzația de sufocare, de lipsa de aer poate fi pusă și pe seama unui episod de anxietate, cauzat la rândul său de o teamă intensă, o emoție puternică. Anxietatea poate duce la hiperventilație, o tulburare respiratorie care presupune respirații prea profunde sau prea rapide, care pot favoriza apariția unor simptome precum durerile în piept, furnicături în degete, parestezii sau senzația de sufocare.

Intoxicația cu monoxid de carbon

Monoxidul de carbon este un gaz fără culoare, fără gust și fără miros care poate proveni din improvizațiile casnice, precum sistemele de gătit și de încălzire incorect instalate. Dacă se acumulează într-un spațiu închis, acesta poate cauza intoxicație, acumulându-se la nivelul plămânilor și determinând senzația de lipsă de aer, amețeală, confuzie, slăbiciune, tulburări de vedere și chiar deces.

Răceala

Senzația de lipsă de aer poate fi cauzată și de tusea nesuferită provocată de o infecție virală, așa cum este banala răceală. Din cauza faptului că ai nasul înfundat, strănuți și tușești încontinuu, te poți confrunta frecvent cu senzația că rămâi fără aer.

Embolism pulmonar

Un cheag de sânge, format deseori la nivelul picioarelor, se poate deplasa spre plămâni, împiedicând fluxul de oxigen și substanțe nutritive, afecțiune numită embolism pulmonar. Acest lucru poate duce la senzație de leșin, palpitații, tuse cu sânge, umflarea picioarelor, dureri și lipsă de aer. Embolismul pulmonar este o urgență medicală!

Apnee de somn

Senzația că rămâi fără aer poate fi și o consecință a apneei de somn, o afecțiune care este deseori cauzată de kilogramele în plus. Pe lângă dispnee te poți confrunta cu simptome precum somnolență pe parcursul zilei, iritabilitate, oboseală, nervozitate, tensiune arterială crescută.

Pneumonie

O infecție virală, bacteriană sau fungică pot duce la inflamarea plămânilor și umplerea acestora cu lichid, aspect care îngreunează semnificativ respirația, scrie webmd.com. De asemenea, pot apărea febra, frisoanele, tusea cu mucus.

Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC)

Fumatul este principala cauză a BPOC, numită și bronșită cronică sau emfizem pulmonar. Această afecțiune duce la dureri puternice în piept, tuse, wheezing și senzație de lipsă de aer.

Insuficiență cardiacă (IC)

În cazul acestei afecțiuni, mușchiul inimii nu mai funcționează corect și astfel nu mai este asigurat corespunzător fluxul de oxigen și sânge. Plămânii pot fi „invadați” cu sânge în insuficiența cardiacă și poate apărea senzația de lipsă de oxigen. Chiar și activități obișnuite, precum mersul pe jos, urcatul scărilor sau transportul cumpărăturilor, pot părea un efort foarte greu de realizat în cazul persoanelor cu insuficiență cardiacă.

Anemia

Atunci când corpul nu produce suficiente celule roșii, înseamnă că nu există nici un aport corect de oxigen în țesuturi, ceea ce duce la simptome precum slăbiciune, oboseală, dispnee, amețeală, paloare, mâini și picioare reci sau bătăi anormale ale inimii.

Pneumotorax (plămânii colabați)

Pneumotoraxul survine în urma unui accident (plagă înțepată sau împușcată, accident rutier etc.), a unei manevre medicale sau a unei afecțiuni preexistente (emfizem, astm bronșic, tuberculoză, sindrom Marfan, cancer de plămâni etc.) care duce la acumularea de aer în cavitatea pleurală, determinând colapsul plămânilor. Astfel, apar simptome precum scurtarea respirației, senzație de junghi toracic, dispnee amplificată de efort, tuse iritativă, cianoză sau chiar insuficiență respiratorie gravă.

Miastenia gravis

Aceasta este o tulburare neuromusculară care duce la slăbirea mușchilor scheletici pe care corpul îi folosește pentru a realiza mișcările. Printre simptomele acestei afecțiuni se numără dificultățile în vorbire, paralizia facială, senzația de lipsă de aer, oboseală, căderea pleoapelor, vederea dublă și dificultățile la mestecare sau la înghițire.

Sindromul inimii frânte

Această boală mai este cunoscută și sub numele de cardiomiopatie provocată de stres, fiind prezentă cu precădere în rândul femeilor aflate la menopauză. Afecțiunea poate fi provocată de emoții puternice – cum ar fi decesul unei persoane dragi, o despărțire etc. – și se manifestă prin dureri apăsătoare la nivelul pieptului, dispnee și palpitații.

Sutienul: semne că nu e cel potrivit
Sutienul: semne că nu e cel potrivit