Tot ce trebuie să știi despre infecția cu coronavirus SARS-CoV-2: transmitere, simptome COVID-19, teste diagnostic, anticorpi, vaccinuri, tratamente

Infecția cu coronavirus SARS-CoV-2, care determină boala COVID-19, se transmite cu ușurință pe calea aerului. Deși majoritatea pacienților infectați prezintă simptome ușoare ale infecției, există anumite categorii de persoane care pot dezvolta manifestări severe și complicații care pun în pericol viața. De asemenea, pacienții care au fost infectați cu SARS-CoV-2 pot prezenta anumite simptome sau sechele pulmonare sau cardiace și după vindecare. Pentru prevenirea infectării și transmiterii coronavirusului, precum și pentru reducerea semnificativă a riscului de deces ca urmare a dezvoltării unei forme severe de COVID-19 în cazul infectării se recomandă vaccinarea împotriva noului coronavirus.

În acest articol vom aborda următoarele teme:

• Ce este coronavirusul, SARS-CoV-2, COVID-19
• Cum se transmite infecția cu SARS-CoV-2
• Simptome coronavirus, COVID-19
• Infecția cu coronavirus la copii
• Sindromul COVID lung. Complicații și sechele cauzate de COVID-19
• Boli care predispun la forme grave de COVID-19 și complicații
• COVID-19 și gripa. Simptome gripă vs COVID-19
• COVID-19 și alergiile. Simptome alergii vs COVID-19
• Tabel simptome răceală, gripă, alergii, COVID-19
• Diagnostic pentru infecția cu coronavirus COVID-19. Tipuri de teste COVID-19
• Tratamente pentru infecția cu coronavirus COVID-19
• Vaccinuri anti-COVID (cum funcționează, eficacitate, reacții adverse): Pfizer, Moderna, AstraZeneca, Johnson & Johnson
• Cum și unde te poți vaccina anti-COVID în România
• Anticorpi COVID-19: prin infecție, prin vaccinare
• Cum previi infecția cu coronavirus COVID-19

Recomandări

Simptome COVID pe zile: cele 3 faze ale bolii. Ghid realizat de un medic infecționist

Ce este coronavirusul, SARS-CoV-2, COVID-19

Coronavirusurile (SARS) sunt o familie numeroasă de virusuri care se găsesc atât la animale, inclusiv la păsări şi mamifere – cum ar fi cămilele, câinii, liliecii. Ele pot determina zoonoze, boli care se transmit de la animal la om, sub forma unor răceli sau afecțiuni mai severe, cum ar fi Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) şi Sindromul respirator acut sever (SARS).

Un coronavirus nou (CoV) este o nouă tulpină de coronavirus care nu a fost identificată anterior la om.

O nouă tulpină a coronavirusului, respectiv SARS-CoV-2, a fost descoperită în decembrie 2019, în Wuhan, China, de către cercetătorul Leo Poon, virusolog la School of Public Health din cadrul Universităţii din Hong Kong.

Epidemia din Wuhan este legată de o piață mare de fructe de mare și animale, sugerând o posibilă cauză zoonotică.

SARS-CoV-2 face parte din familia Coronaviridae, din aceeaşi familie făcând parte şi virusurile care determină Sindromul Respirator Acut Sever (SARS) și Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu (MERS) și pare să aibă caracteristici epidemiologice similare acestora.

COVID-19 este boala determinată de infecţia cu SARS-CoV-2, denumire stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) la data de 11 februarie 2020.

Numele COVID vine de la CO = corona, VI – virus și D de la disease = boală.

Coronavirus la nivel global: număr total de cazuri, decese

De la 11 martie 2020, când OMS a declarat pandemie de COVID-19, și până în prezent, infecția cu noul coronavirus a provocat, conform rapoartelor oficiale, aproape 170 de milioane de îmbolnăviri și peste 3,5 milioane de decese.

Cele mai afectate țări de infecția cu coronavirus sunt: 1) SUA, 2) India, 3) Brazilia, 4) Franța, 5) Turcia, 6) Rusia, 7) Marea Britanie, 8) Italia, 9) Germania, 10) Spania.

Datele actualizate pot fi consultate pe site-ul: https://www.worldometers.info/coronavirus/

Coronavirus în România – număr total cazuri, decese

Primul caz de infecție cu coronavirus confirmat pe teritoriul României a fost anunțat la data de 26 februarie 2020.

Până în prezent au fost înregistrate oficial peste 1,7 milioane de cazuri de infectări cu coronavirus și peste 50 de mii de decese.

Cele mai multe cazuri de COVID-19 au fost înregistrate în următoarele județe din România: București, Cluj-Napoca, Timiș, Ilfov, Brașov, Constanța, Iași, Prahova, Bihor, Galați, Argeș.

Datele actualizate pot fi consultate pe site-ul: https://stirioficiale.ro/informatii 

Cum se transmite infecția cu SARS-CoV-2

Transmiterea noului coronavirus are loc de la om la om în principal pe cale respiratorie, prin picături de secreție produse când o persoană infectată tușește sau strănută. Acești stropi pot ajunge ușor în gura sau nasul celor din preajmă.

De aceea se recomandă păstrarea distanței fizice între persoane de 1,5-2 metri sau chiar mai mult.

Transmiterea este posibilă şi când are loc contactul direct cu fluidele (sânge, materii fecale, urină, salivă, spermă) de la o persoană infectată.

De asemenea, este posibil ca o persoană să se infecteze cu noul coronavirus în urma atingerii unei suprafețe sau a unui obiect care a fost contaminat (ambalaj, balustradă, mâner, butoane de lift, bani etc.) și apoi să-și atingă gura, nasul sau ochii cu mâinile neigienizate, dar se consideră că nu acesta este modul principal de transmitere.

Studiile sugerează că durata de supraviețuire pe suprafețe a coronavirusurilor (inclusiv SARS-CoV-2) este de câteva ore până la câteva zile. Această durată poate varia în condiții diferite (de exemplu, în funcție de tipul suprafeței, de temperatură sau de gradul de umiditate al mediului).

Coronavirusul poate rezista în aer cel puțin 3 ore, până la 4 zile pe lemn, până la 3 zile pe plastic, oțel și sticlă, iar pe hârtie și țesături până la 24 de ore, iar pe suprafețele din cupru până la 4 ore.

Totodată, este posibilă transmiterea coronavirusului prin ochi. Concret, te poți infecta dacă o persoană care are COVID-19 tușește sau strănută și acele particule ajung în ochii tăi.

O altă cale de transmitere a coronavirusului poate fi prin intermediul leziunilor de la nivelul pielii. Dacă pielea este foarte uscată, crăpată, virusurile și bacteriile pot pătrunde mai ușor în organism prin aceste microfisuri.

Persoanele asimptomatice (fără simptome) pot transmite infecția cu coronavirus

Persoanele infectate care nu prezintă simptome de COVID-19 pot transmite mai departe coronavirusul.

Chiar dacă particulele pot avea o încărcătură virală mai scăzută, ca urmare a absenței simptomelor sau a unor manifestări foarte ușoare, asta nu înseamnă că riscul de infectare este inexistent.

Simptome coronavirus, COVID-19

Infecția cu coronavirus poate prezenta o multitudine de simptome, la fel cum este posibil ca o persoană infectată să nu dezvolte niciun fel de manifestare.

În funcție de vârstă, starea generală de sănătate și alte boli asociate, aceste simptome pot fi mai ușoare, moderate sau chiar severe.

Perioada de incubație, adică intervalul cuprins între momentul infectării și cel al apariției simptomelor, este de 2-14 zile. Simptomele apar de regulă în a 5-a zi de la infectare și se înrăutățesc pe măsură ce infecția se răspândește în corp.

Printre simptomele COVID-19 semnalate de pacienți se numără:

• febra peste 38 de grade Celsius, care poate apărea în pusee (apare și dispare)
• frisoane
• oboseală accentuată
• tuse seacă, rareori tuse productivă
• dureri în gât, dificultăți la înghițire
• uscăciune la nivelul gâtului
• dureri musculare în tot corpul
• dureri de oase
• senzația de lipsă de aer, dispnee (respirație scurtă)
• dureri de cap, migrene, cefalee
• pierderea mirosului și a gustului
• lipsa poftei de mâncare
• nas înfundat (congestie nazală)
• dureri în piept
• greață, diaree, vărsături
• ochi roșii (conjunctivită)
• confuzie mentală sau ceață cerebrală
• somnolență
• dureri sau crampe abdominale
• iritații pe piele
• vertij (amețeală)
• mâncărimi pe mâini și picioare
• căderea excesivă a părului
• decolorarea pielii degetelor de la mâini sau picioare (aspect de degerături)
• pleoape umflate
• secreții oculare abundente
• lăcrimare în exces
• sensibilitate la lumină
• dezorientare
• tensiune scăzută
• halucinații
• slăbiciune musculară
• căderi frecvente
• dificultăți de concentrare
• vedere în ceață
• senzație de leșin (sincopă)
• insomnie
• anxietate
• tulburări de memorie
• senzație de arsură la nivelul pielii
• bătăi anormale ale inimii (aritmii) sau palpitații
• transpirații nocturne
• umflarea ganglionilor limfatici
• tremurături
• cârcei la nivelul picioarelor
• țiuit sau dureri de urechi
• afte bucale
• dureri de maxilar

Infecția cu coronavirus la copii

Procentul copiilor infectați cu noul coronavirus este mult mai mic comparativ cu adulții. De asemenea, riscul de a dezvolta simptome grave sau complicații este mai redus, dar nu inexistent.

Potrivit studiilor, copiii care prezintă aceste afecțiuni sunt considerați la risc de a dezvolta o formă severă de COVID-19:

• boli pulmonare cronice (astm, BPOC etc.)
• boli cardiovasculare
• obezitate
• diabet
• boli hepatice
• boli renale care necesită dializă
• afecțiuni care conduc la imunodeficiență (cancer, transplant, infecție cu HIV etc.)

Simptomele COVID-19 la copii sunt de regulă mai ușoare decât la adulți, deseori chiar lipsesc. În cazurile simptomatice, copiii pot prezenta febră peste 38 de grade Celsius, tuse, diaree, vărsături, dureri sau crampe abdominale, oboseală, dureri musculare, dureri de cap și de gât.

Simptome de lungă durată COVID-19. Sindromul COVID lung. Complicații și sechele cauzate de COVID-19

În majoritatea cazurilor, pacienții cu COVID-19 prezintă simptomatologie ușoară, care nu durează mai mult de 2-3 săptămâni. Cu toate acestea, există și situații când simptomele COVID pot persista mai mult de atât, uneori chiar luni întregi, cercetătorii denumind această afecțiune sindrom post-COVID-19 sau long COVID-19.

Potrivit studiilor, aproape 10% dintre pacienții diagnosticați cu COVID-19 prezintă simptome persistente după infecție, iar 1,5-2% pot avea manifestări trei luni sau sau chiar mai mult după boală.

Un astfel de studiu a fost realizat la Institutul Național pentru Excelență în Sănătate și Îngrijire (NICE) din Marea Britanie, unde au fost analizate datele declarate de 4.182 de persoane care și-au raportat singure simptomele de „Long COVID-19” pe aplicația COVID Symptom Study.

Astfel, au fost identificate următoarele simptome ale sindromului post-COVID-19:

• tuse
• dispnee
• oboseală
• dureri de cap
• dureri articulare
• dureri musculare
• palpitații
• stare de confuzie
• furnicături ale membrelor
• urticarie
• căderea părului
• tulburări de somn
• dureri abdominale
• dificultăți de concentrare și memorare
• depresie
• anxietate
• parosmie (deformarea mirosului) – persoanele vindecate, inclusiv tinerii, pot simți un miros de cauciuc ars, sulf, petrol sau pâine prăjită. Medicii le recomandă celor care suferă parosmie să urmeze „exerciții de miros”, care includ mirosirea trandafirilor, lămâilor, uleiurilor de eucalipt în fiecare zi, timp de 20 de secunde.

Aceste simptome pot fi consecința afectării mai multor organe, cum ar fi inima, plămânii sau creierul.

Investigațiile imagistice realizate la câteva luni după recuperarea de la COVID-19 au indicat leziuni la nivelul mușchiului cardiac, aspect care poate crește riscul de insuficiență cardiacă.

Totodată, pneumonia severă asociată cu COVID-19 poate afecta alveolele pulmonare, ducând la apariția sindromului de detresă respiratorie acută, care se manifestă prin probleme de respirație ca urmare a incapacității plămânului de a-și îndeplini funcția ventilatorie.

În plus, s-a constatat un risc mai crescut de accident vascular (ca urmare a fenomenului de hipercoagulabilitate), convulsii, sindrom Guillain-Barre, Parkinson și Alzheimer la pacienții care au avut COVID-19.

Nu în ultimul rând, au fost semnalate complicații de tip autoimun ca urmare a inflamației celulare (arterite), pneumonii secundare (lichid la plămâni) și tulburări digestive ca urmare a afectării hepatice.

Același studiu a relevat că persoanele în vârstă (peste 50 de ani), femeile tinere, pacienții obezi, cu astm sau cu 2-3 boli cronice și pacienții care au avut 5 sau mai multe simptome în prima săptămână de COVID-19 (exemplu: tuse, cefalee, diaree, pierderea mirosului, oboseală) sunt mai predispuse la sindrom post-COVID-19.

Boli care predispun la forme grave de COVID-19 și complicații

Simptomele severe și complicațiile COVID-19 apar cu precădere la anumite categorii de pacienți. Datele indică faptul că riscul este mai crescut în cazul pacienților cu:

• boli cardiovasculare (hipertensiune, insuficiență cardiacă, malformații congenitale cardiace, infarct miocardic etc.)
• boli pulmonare cronice (astm sever, BPOC, fibroză pulmonară, emfizem, bronșiectazie etc.)
• diabet zaharat, retinopatie, nefropatie, neuropatie
• obezitate
• afecțiuni oncologice hematologice (leucemie, mielom multiplu)
• coagulopatii cronice (trombofilie)
• boli cronice renale
• boli de ficat (hepatită, steatoză hepatică, ciroză hepatică, leziuni ale căilor biliare intrahepatice)

COVID-19 și gripa. Simptome gripă vs COVID-19

Atât gripa, cât și COVID-19 sunt boli infecțioase care au în comun modul de transmitere: prin intermediul aerosolilor ce conțin picături de fluide (picăturile lui Flügge) emise în timpul vorbitului, tusei sau strănutului sau prin atingerea suprafețelor contaminate și atingerea nasului, gurii, ochilor cu mâinile neigienizate.

De asemenea, gripa și COVID-19 se aseamănă, până la un punct, din punctul de vedere al simptomatologiei.

Astfel, asemănările între gripă și COVID-19, din punct de vedere clinic, includ:

• prezența febrei
• tusea uscată
• durerile de cap (cefaleea)
• durerile articulare (artraligii)
• durerile musculare (mialgii)
• oboseală accentuată
• dureri la înghițire (disfagie)
• secreții nazale apoase
• tulburări digestive (diaree, greață, vărsături)

Cât privește diferențele dintre gripă și COVID-19, acestea includ:

• pierderea gustului și a mirosului este mai des întâlnită la pacienții cu COVID-19
• apariția pneumoniei este mai des întâlnită la pacienții cu COVID-19
• recuperarea este de mai lungă durată la pacienții cu COVID-19
• simptomele după vindecare pot persista mai mult timp la pacienții cu COVID-19
• complicațiile sunt mai severe, iar riscul de sechele este mai crescut la pacienții cu COVID-19
• mortalitatea prin COVID-19 este mai mare decât în cazul gripei sezoniere (3-4% versus 0,1%)

COVID-19 și alergiile. Simptome alergii vs COVID-19

Alergiile sezoniere pot fi ușor confundate cu o infecție virală, așa cum este infecția cu coronavirus. Însă există anumite semne care pot face diferența.

Una dintre principalele diferențe este că, în cazul unei infecții virale, picăturile de salivă eliminate prin tuse sau strănut pot infecta alte persoane aflate în proximitate. În schimb, la alergie nu se pune problema de așa ceva, nu este o afecțiune contagioasă.

Alergiile apar pe fondul unei reacții exagerate a sistemului imun, care nu recunoaște anumiți „dușmani”, cum este polenul, de exemplu.

Astfel, corpul încearcă să lupte cu alergenul respectiv prin eliberarea de histamină. Iar asta duce la apariția simptomelor specifice:

• mâncărime la nivelul ochilor și nasului
• lăcrimare abundentă
• strănuturi repetate, în salve
• rinoree (secreții nazale abundente)
• nas înfundat
• tuse seacă iritativă
• mâncărimi în cerul gurii, faringe, ochi sau urechi
• în cazurile severe, astm, respirație șuierătoare (wheezing) și senzație de sufocare

Tabel simptome răceală, gripă, alergii, COVID-19

Alergiile, gripa, viroza obișnuită (răceala) și COVID-19 pot avea în comun diverse simptome. Analizele specifice și examenele clinice de specialitate ajută la identificarea corectă a cauzei.

Diagnostic pentru infecția cu coronavirus COVID-19

Există mai multe tipuri de teste COVID-19 prin care poate fi descoperit virusul în organism sau pot fi descoperiți anticorpii produși în urma infecției, în așa fel încât persoanele care sunt bolnave să se poată izola.

Tipuri de teste COVID:

• Test RT-PCR (Reverse Transcription Polymerase Chain Reaction)

Sunt teste care se fac pe baza secrețiilor nazale și faringiene. Sunt complexe și necesită prelucrarea în laborator, pentru a se evidenția ARN-ul viral. Pentru a fi eficiente, testele trebuie să se facă atent, de personal specializat.

Un test RT-PCR pozitiv arată că persoana este infectată cu virusul și că poate să îl răspândească.

Avantajele majore ale testelor RT-PCR sunt următoarele:

• descoperă cu acuratețe prezența infecției;
• evidențiază virusul, chiar și la persoane fără simptome.

Din păcate, necesită timp destul de mult pentru prelucrare, nu sunt tocmai ieftine și nu arată prezența anticorpilor.

• Teste rapide antigen

Sunt teste care identifică prezența proteinelor spike specifice infecției cu coronavirus, dar nu sunt la fel de precise precum testul RT-PCR. Aceste teste se fac tot pe baza secrețiilor nazofaringiene. Au avantajul de a fi ieftine, de a indica infecția în faza acută a bolii și de a fi ușor de aplicat.

• Teste care detectează anticorpii

Sunt teste rapide care pot identifica prezența anticorpilor. De asemenea, un test de anticorpi coronavirus la preț mic poate fi aplicat ușor. Din păcate, la fel ca testele bazate pe detecția de antigen, nu sunt tocmai exacte. În plus, nu pot detecta infecția activă, ci doar anticorpii rămași în urma infecției.

• Teste serologice de laborator

Se fac prin utilizarea sângelui venos colectat de la pacient. Acestea pot indica trecerea prin infecție și pot monitoriza răspunsul sistemului imunitar la boală. Din păcate nu detectează infecția acută și nu pot preciza dacă anticorpii protejează împotriva unei noi îmbolnăviri.

• Tomografia computerizată

O altă analiză recomandată pacienților cu simptomatologie COVID-19 este computer tomografia (CT). Această investigație imagistică poate identifica leziuni pulmonare compatibile infecției cu coronavirus și diverse complicații (tromboembolismul pulmonar – cheaguri de sânge în arterele care irigă plămânul), chiar și în cazul pacienților asimptomatici. De asemenea, ajută la stadializarea leziunilor și la stabilirea unui tratament adecvat.

Tratamente pentru infecția cu coronavirus COVID-19

Până la momentul actual nu a fost găsit un tratament 100% eficace și sigur împotriva infecției cu noul coronavirus. Medicamentele folosite se adresează ameliorării simptomelor COVID-19, care pot fi diferite de la o persoană la alta.

Astfel, recomandările de îngrijire a pacienților diferă în funcție de forma de manifestare a bolii COVID-19: forme ușoare, forme care necesită spitalizare și forme cu complicații.

Multe dintre medicamentele utilizate în tratamentul COVID-19 au primit aprobare pentru utilizare temporară, până la finalizarea studiilor ce au drept scop stabilirea eficienței și siguranței acestora la pacienții infectați cu noul coronavirus care prezintă forme moderate sau grave de boală.

Printre aceste medicamente se numără:

• corticosteroizi sistemici (Dexametazona, Budesonida)
• imunosupresoare / inhibitori de citokine / anticorpi monoclonali (Tocilizumab, Lenzilumab, Sarilumab, Lerolimab, Baricitinib, EXO-CD24)
• antivirale (Remdesivir, Favipiravir, Molnupiravir)
• anticoagulante
• aspirină
• interferon
• Fluvoxamin
• Plitidepsin
• Proxalutamide
• Inhibitori de proteaze (Lopinavir, Ritonavir)

În cazul în care infecția cu coronavirus determină pneumonie bacteriană sau alte tipuri de infecții sistemice, poate fi recomandată de medic o schemă cu antibiotice.

Pentru cazurile severe de COVID-19 poate fi necesară suplimentarea cu oxigen sau suportul ventilator.

Pentru ameliorarea simptomelor de COVID-19 ar putea fi utile și suplimentele cu vitamina D, C și zinc, paracetamolul, ibuprofenul, siropul de tuse sau pastilele de supt, dar este indicat sfatul medicului înainte de administrarea acestora.

De asemenea, se recomandă consumul de lichide calde, supe, ceaiuri, sucuri naturale fără adaos de zahăr, alimente ușor de înghițit, care nu irită gâtul (piure, sote de legume fără exces de sare sau alte condimente).

Recuperarea după COVID-19

O parte din pacienții care s-au vindecat de COVID-19, cu precădere cei care au avut forme moderate spre severe de boală, pot prezenta simptome de anxietate, depresie, dificultăți respiratorii sau capacitate scăzută de efort.

În scopul contracarării acestor manifestări sunt recomandate activitățile relaxante, efectuarea de exerciții specifice de gimnastică și de respirație, precum și odihnă corespunzătoare.

Vaccinuri anti-COVID aprobate în Uniunea Europeană

În urma evaluării pozitive de către Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a siguranței, calității și eficacității acestora, Comisia Europeană a acordat, până în prezent, autorizația de introducere condiționată pe piață pentru 4 vaccinuri dezvoltate de:

• Pfizer & BioNTech (Comirnaty) (eficacitate 95%)
• Moderna (eficacitate 94%)
• AstraZeneca (Vaxzevria) (eficacitate 60%)
• Janssen Pharmaceutica NV (Johnson & Johnson) (eficacitate 70%)

Vaccinurile anti-COVID conțin antigene care sunt recunoscute de sistemul imunitar ca fiind străine și dăunătoare. În consecință, se declanșează sinteza de anticorpi specifici antigenului viral, în cadrul răspunsului imun al organismului. Vaccinarea împotriva COVID-19 este importantă pentru că reduce riscul de îmbolnăvire și riscul de a dezvolta o formă severă de boală.

Vaccinul Pfizer & BioNTech și vaccinul Moderna au la bază tehnologia mARN, care determină organismul să sintetizeze proteina S (spike), asemănătoare celei regăsite în învelișul extern al coronavirusului. Limfocitele T și B sesizează această proteină și determină producția de anticorpi.

În schimb, vaccinul AstraZeneca și vaccinul Johnson & Johnson utilizează vectori virali (un adenovirus care conține material genetic din SARS-CoV-2) pentru declanșarea răspunsului imun, prin același mecanism explicat anterior.

Cu excepția vaccinului Johnson & Johnson, care se administrează într-o singură doză, toate celelalte vaccinuri se fac în 2 doze (cu rapel).

Intervalul recomandat între prima doză și a doua depinde de tipul de vaccin:

• vaccinul Pfizer & BioNTech: 21 de zile
• vaccinul Moderna: 28 de zile
• vaccinul AstraZeneca: 56 de zile

Vaccinul anti-COVID Pfizer & BioNTech (Comirnaty): posibile reacții adverse

Reacții adverse foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 persoană din 10)

• la locul de administrare a injecției: durere, umflare
• oboseală
• durere de cap
• dureri musculare
• dureri articulare
• frisoane, febră

Reacții adverse frecvente (pot afecta până la 1 persoană din 10)

• înroșire la locul de administrare a injecției
• greață

Reacții adverse mai puțin frecvente (pot afecta până la 1 persoană din 100)

• mărire a ganglionilor limfatici
• stare de rău
• durere la nivelul unui membru
• insomnie
• mâncărimi la locul de administrare a injecției

Reacții adverse rare (pot afecta până la 1 persoană din 1.000)

• „cădere” temporară a feței, pe o singură parte

Citește aici prospectul integral al vaccinului anti-COVID Pfizer & BioNTech (Comirnaty).

Vaccinul anti-COVID Moderna: posibile reacții adverse

Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane)

• umflare în zona axilei
• durere de cap
• greață
• vărsături
• dureri musculare, dureri articulare și rigiditate
• durere sau umflare la locul de administrare a injecției
• oboseală excesivă
• frisoane
• febră

Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)

• erupție
• erupție, înroșire sau urticarie la locul de administrare a injecției

Mai puțin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane)

• mâncărime la locul de administrare a injecției

Rare (pot afecta până la 1 din 1.000 de persoane)

• paralizie facială periferică temporară (paralizia Bell)
• umflare la nivelul feței (poate să apară la pacienții cărora li s-au administrat injecții în scop cosmetic)

Cu frecvență necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)

• reacții alergice severe (anafilaxie)
• hipersensibilitate

Citește aici prospectul integral al vaccinului anti-COVID Moderna.

Vaccinul anti-COVID AstraZeneca (Vaxzevria)

Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 persoană din 10)

• sensibilitate, durere, căldură, mâncărimi sau vânătaie la nivelul locului de administrare a injecției
• senzație de oboseală (fatigabilitate) sau stare generală de indispoziție
• frisoane sau senzație de febrilitate
• durere de cap
• greață (senzație de rău)
• durere articulară sau musculară

 Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)

• umflare sau înroșire la nivelul locului de administrare a injecției
• febră (>38°C)
• vărsături (stare de rău) sau diaree

Mai puțin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 de persoane)

• somnolență sau amețeli
• scădere a poftei de mâncare
• umflare a ganglionilor limfatici
• transpirație excesivă, mâncărimi ale pielii sau erupții pe piele

Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10.000 de persoane)

• tromboza sinusurilor și a venelor cerebrale (CVST)

Citește aici prospectul integral al vaccinului anti-COVID AstraZeneca (Vaxzevria).

Vaccinul anti-COVID Johnson & Johnson

Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane)

• durere de cap
• greață
• dureri musculare
• durere la nivelul locului de administrare a injecției
• stare de oboseală accentuată

Frecvente (pot afecta până la 1 persoană din 10 persoane)

• înroșire la nivelul locului de administrare a injecției
• umflare la nivelul locului de administrare a injecției
• frisoane
• durere articulară
• tuse
• febră

Mai puțin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 de persoane)

• erupție trecătoare pe piele
• slăbiciune musculară
• durere la nivelul brațului sau piciorului
• stare de slăbiciune
• stare generală de rău
• strănut
• durere în gât
• durere de spate
• tremor
• transpiraţie excesivă

Rare (pot afecta până la 1 din 1.000 de persoane)

• reacții alergice
• urticarie

Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10.000 de persoane)

• cheaguri de sânge, adesea în locuri neobișnuite (de exemplu, creier, ficat, intestin, splină), în asociere cu un număr mic de trombocite în sânge

Cu frecvență necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)

• reacție alergică severă

Citește aici prospectul integral al vaccinului Janssen Johnson & Johnson.

Raportarea reacțiilor adverse la vaccinul anti-COVID

Vaccinurile anti-COVID-19 fac obiectul unor monitorizări suplimentare. Prin raportarea reacțiilor adverse post-imunizare puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestora şi, astfel, la protejarea sănătăţii dumneavoastră şi a altor persoane.

Deşi vaccinurile se testează intensiv în studiile clinice înainte să fie autorizate, nu pot fi cunoscute toate datele despre reacțiile lor adverse până când nu sunt utilizate de un număr mare de persoane în decursul timpului.

Pacienții/persoanele vaccinate și profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să completeze formularele de raportare de pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) cu date cât mai complete disponibile la momentul raportării (ex. denumire vaccin, număr lot, data vaccinare – prima doză/a doua doză etc.).

Mai multe informații despre vaccinul administrat sunt disponibile in adeverința de vaccinare.

Raportează online o reacție adversă la vaccinul anti-COVID-19.

Vaccinuri anti-COVID aprobate în alte țări sau aflate încă în cercetare

În afara Uniunii Europene au mai fost autorizate pentru administrare următoarele vaccinuri anti-COVID:

• BBIBP-CorV (Sinopharm)
• Sputnik V (Institutul Gamaleya)
• CoronaVac (Sinovac)
• Covaxin (Bharat Biotech)
• Convidecia (CanSino)
• QazVac (Institutul pentru Probleme de Siguranță Biologică din Kazakhstan)
• Anhui Zhifei Longcom Biopharmaceutical
• Shenzhen Kangtai Biological Products

În diverse stadii de cercetare clinică sunt peste 100 de vaccinuri anti-COVID, printre care Sanofi, Novavax, Inovio, CureVac, AnGes etc. Lista completă a acestor vaccinuri poate fi consultată aici: https://covid19.trackvaccines.org/vaccines/

Cum și unde te poți vaccina anti-COVID în România

Există mai multe variante prin care te poți vaccina împotriva coronavirusului:

• contactând medicul de familie
• individual, pe platforma vaccinare-covid.gov.ro
• sunând la numărul 021.414.44.25
• solicitând sprijinul direcțiilor de asistență socială
• prin aparținător
• participând la maratoanele de vaccinare

Mai multe detalii pe pagina de Facebook RO Vaccinare și pagina oficială vaccinare-covid.gov.ro

Anticorpi COVID-19: prin infecție, prin vaccinare

Cele mai recente studii privind persistența anticorpilor dezvoltați prin infecția cu coronavirus arată că aceștia sunt prezenți în organism, într-un titru suficient, până la 8 luni. Cu toate acestea, anumite afecțiuni pot reduce nivelul anticorpilor, imunitatea naturală persistând doar 3 luni.

Totodată, în cazul persoanelor infectate asimptomatice, este posibil ca titrul de anticorpi dezvoltați să fie mult mai redus sau chiar inexistent.

Din acest motiv – dar și pentru că riscurile bolii sunt mai mari decât posibilele reacții la vaccin – este recomandată vaccinarea anti-COVID.

Până la acest moment, studiile arată că nivelul anticorpilor dezvoltați prin vaccinarea anti-COVID persistă între 6 și 10 luni, însă acest aspect este în continuare monitorizat prin teste de anticorpi neutralizanți realizate periodic.

Cum previi infecția cu coronavirus COVID-19

Măsurile care scad riscul de infecție cu noul coronavirus presupun:

• purtarea măștii de protecție peste gură și peste nas în spațiile închise sau aglomerate, mai ales în cazul persoanelor care prezintă simptome de infecții respiratorii (tuse, strănut)
• spălatul frecvent și corect pe mâini sau dezinfecția cu soluție pe bază de alcool min. 60%
• evitarea atingerii nasului, gurii, ochilor cu mâinile neigienizate
• dezinfecția regulată a mânerelor, telefonului, toaletei, barelor de susținere din mijloacele de transport în comun etc.
• menținerea distanței fizice de cel puțin 2 metri față de alte persoane
• aerisirea încăperii la un interval de cel mult 2 ore
• plata cu cardul și evitarea manevrării numerarului
• vaccinarea anti-COVID

Infecția cu coronavirus poate fi prevenită prin respectarea măsurilor de igienă. Vaccinarea împotriva coronavirusului reduce semnificativ riscul de forme grave de COVID-19 în cazul infectării. Informați-vă doar din surse oficiale!

Surse de informare:

https://www.cnscbt.ro/index.php/informatii-pentru-populatie/1350-intrebari-si-raspunsuri-despre-noul-coronavirus-2019-ncov/file

https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/long-term-effects.html

https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/need-extra-precautions/people-with-medical-conditions.html

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/coronavirus/in-depth/coronavirus-long-term-effects/art-20490351

https://www.medscape.com/answers/2500114-197519/what-are-the-potential-complications-of-coronavirus-disease-2019-covid-19

https://www.bhf.org.uk/informationsupport/heart-matters-magazine/news/coronavirus-and-your-health/long-covid

https://www.srati.ro/public/data_files/content-static/ghid-covid-19-editia-1.pdf

https://www.nature.com/articles/s41591-021-01283-z#Fig1

https://www.cdt-babes.ro/articole/coronavirus-infectia-COVID-19.php

http://www.ms.ro/recomandari-privind-conduita-sociala-responsabila-in-prevenirea-raspandirii-coronavirus-covid-19/

https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/symptoms-testing/symptoms.html

https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019/question-and-answers-hub/q-a-detail/coronavirus-disease-covid-19

https://www.cdc.gov/vaccines/covid-19/info-by-product/clinical-considerations.html

https://www.webmd.com/lung/news/20201218/covid-19-is-far-more-lethal-damaging-than-flu-data-shows#1

https://vaccinare-covid.gov.ro/resurse/intrebari-si-raspunsuri/

https://www.cnscbt.ro/index.php/informatii-pentru-populatie/1381-sfaturi-privind-utilizarea-mastilor/filehttps://cetrebuiesafac.ro/cum-ne-protejam/sfaturi-pentru-dezinfectare

https://www.sciencedaily.com/releases/2020/04/200413132809.htm

https://www.healthline.com/health-news/flu-allergies-coronavirus-different-symptoms

https://vaccinare-covid.gov.ro/

https://www.worldallergy.org/UserFiles/file/Allergic_patients_during_COVID-19.pdf

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21214-coronavirus

https://www.who.int/news-room/q-a-detail/q-a-similarities-and-differences-covid-19-and-influenza

https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2020.10.19.20214494v2

https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/long-term-effects.html

https://www.dicardiology.com/article/long-term-cardiovascular-impact-covid-19

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33245182/

https://www.acpjournals.org/doi/10.7326/M20-5926

https://www.health.gov.au/sites/default/files/documents/2020/08/coronavirus-covid-19-identificarea-simptomelor-identifying-the-symptoms-covid-19-identificarea-simptomelor.pdf

https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019/question-and-answers-hub/q-a-detail/coronavirus-disease-covid-19-similarities-and-differences-with-influenza

https://europeanlung.org/wp-content/uploads/2021/04/COVID-19_factsheet_RO.pdf

https://www.anm.ro/_/ANUNTURI%20IMPORTANTE/lista%20medicamente%20conf%20protocol%20de%20tratatment%20al%20infectie%20cu%20COVID-19%20aprobata%20prin%20OMS%201418_14.08.2020.pdf

https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2021436?query=featured_home

https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2021.04.10.21254672v1

https://www.ema.europa.eu/en/news/ema-issues-advice-use-regn-cov2-antibody-combination-casirivimab-imdevimab

https://www.recoverytrial.net/news/tocilizumab-reduces-deaths-in-patients-hospitalised-with-covid-19

https://www.recoverytrial.net/news/aspirin-to-be-investigated-as-a-possible-treatment-for-covid-19-in-the-recovery-trial

https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2020.10.15.20209817v1

https://www.businesswire.com/news/home/20210415005258/en/Merck-and-Ridgeback-Biotherapeutics-Provide-Update-on-Progress-of-Clinical-Development-Program-for-Molnupiravir-an-Investigational-Oral-Therapeutic-for-the-Treatment-of-Mild-to-Moderate-COVID-19

https://www.pfizer.com/news/press-release/press-release-detail/pfizer-initiates-phase-1-study-novel-oral-antiviral

https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/coronavirus-response/safe-covid-19-vaccines-europeans/questions-and-answers-covid-19-vaccination-eu_ro#vaccinarea-mpotriva-covid-19-n-ue

https://www.profilaxis.ro/pdf/100-intrebari-raspunsuri-vaccin-anti-covid19.pdf

https://cetrebuiesafac.ro/intrebari-frecvente-covid19