Mindfulness-ul şi meditaţia pot înrăutăţi anxietatea şi depresia (studiu)

Dacă te gândeşti că mindfulness-ul şi meditaţia fac bine tuturor, ar trebui să citeşti cu atenţie această analiză a mai multor studii, realizată de cercetători englezi.
Mindfulness-ul şi meditaţia pot înrăutăţi anxietatea şi depresia (studiu)

Mindfulness-ul şi alte tipuri de meditaţie sunt percepute de cei mai mulţi dintre noi ca simple modalităţi de a scăpa de stres. Din nefericire, există un număr semnificativ de persoane pentru care astfel de tehnici nu fac decât să accentueze stările de anxietate, stres şi tensiune cu care deja se confruntă. Iată ce spun specialiştii!


Meditaţia poate avea şi urmări negative

Aproximativ una din douăsprezece persoane care încearcă meditaţia experimentează un efect negativ nedorit, mai exact, o înrăutăţire a simptomelor depresiei sau a anxietăţii sau chiar debutul acestor afecţiuni, potrivit primei revizuiri sistematice a dovezilor ştiinţifice: „Pentru majoritatea oamenilor tehnicile de meditaţie funcţionează bine, dar fără îndoială, există şi persoane pentru care efectele ar putea fi destul de dăunătoare”, spune Miguel Farias de la Universitatea Coventry din Marea Britanie, unul dintre cercetătorii implicaţi în acest studiu.

Există mai multe tipuri de meditaţie, dar una dintre cele mai populare este mindfulness-ul. În această formă de meditaţie, oamenii acordă atenţie momentului prezent, concentrându-se fie pe propriile gânduri şi sentimente, fie pe senzaţii externe. Mindfulness-ul este recomandat de mai multe secţii ale Serviciului Naţional de Sănătate din Marea Britanie ca o modalitate de a reduce recidivele depresiei la persoanele care au suferit de mai multe ori de această boală. Există o serie de rapoarte cu privire la persoanele care se confruntă cu dificultăţi mai grave după începerea meditaţiei, dar nu este încă foarte clar în ce măsură sau cât de frecvent se întâmplă acest lucru.

Cercetătorii au studiat o multitudine de reviste medicale şi au găsit 55 de studii relevante. După ce i-au exclus pe cei care au căutat în mod intenţionat să găsească efecte negative, aceştia au calculat prevalenţa persoanelor care au suferit vătămări în cadrul fiecărui studiu şi apoi au calculat media, ajustată pentru dimensiunea studiului, o metodă comună în acest tip de analiză. În urma analizei, au descoperit că aproximativ 8% dintre persoanele care încearcă meditaţia experimentează un efect nedorit: „Oamenii au experimentat diverse tipuri de stări: de la creşterea anxietăţii până la atacuri de panică”, spune Farias. De asemenea, au descoperit cazuri de psihoză sau gânduri de sinucidere.

Meditaţia ghidată sau făcută cu ajutorul unei aplicaţii este mai sigură

Cifra de 8% poate fi o subestimare, deoarece multe astfel de studii bazate pe meditaţie înregistrează doar efectele negative grave sau, în caz contrar, nu le înregistrează deloc, spune Farias.

Katie Sparks, psiholog acreditat şi membru al Societăţii de Psihologie Britanică, spune că cifra ar fi putut fi crescută de oamenii care încearcă meditaţia pentru a-şi trata simptomele anxietăţii sau a depresiei, nediagnosticate însă: „Meditaţia a fost concepută pentru a ajuta oamenii să se relaxeze, să se concentreze şi să îi ajute atât în plan mental cât şi fizic”, spune ea.

Dar uneori, când oamenii nu reuşesc să se elibereze de anumite gânduri, mintea se poate „răzvrăti”, spune ea: „Este ca o reacţie la încercarea de a controla mintea, iar acest lucru duce la un episod de anxietate sau depresie”, mai adaugă Sparks.

Acest lucru nu înseamnă că oamenii ar trebui să înceteze să mai încerce tehnica, spune psihologul, ci, în schimb, ar trebui să opteze pentru sesiuni de meditaţie ghidată, conduse de un profesor sau o aplicaţie special concepută de specialişti pentru astfel de sesiuni meditative: „Studiul actual ar putea opri persoanele care participă la ceva care poate fi de folos în contextul potrivit să mai facă acest lucru. Practic, ar putea împiedica anumiţi oameni să continue să îşi facă un bine”, spune ea.

Prin urmare, această analiză susţine că meditaţia şi mindfulness-ul nu sunt tehnici valabile pentru absolut toată lumea, că există şi un procent relativ mic de persoane care îşi pot face mai mult rău decât bine practicându-le. Recomandarea constă în a apela la o meditaţie ghidată sau o aplicaţie, mai degrabă decât la renunţarea la aceste modalităţi de relaxare, spun cercetătorii, având în minte procentul majoritar de 92% dintre practicanţii acestor tehnici care se simt bine practicându-le.