Avizul epidemiologic, vaccinuri obligatorii și opționale, analize pentru copii

09.09.2021
Avizul epidemiologic, vaccinuri obligatorii și opționale, analize pentru copii
Sursa foto: Shutterstock

Un Ordin comun al miniștrilor Sănătății și Educației prevede că avizul epidemiologic nu va fi solicitat la grădinițe sau școli după revenirea copiilor din vacanța de vară.

Legislația era neclară în privința acestui aspect până la publicarea Ordinului comun în Monitorul Oficial, motiv pentru care părinții obișnuiau să asalteze cabinetele medicilor de familie în vederea obținerii avizului epidemiologic solicitat, nejustificat din punct de vedere legal, de grădinițe sau școli la revenirea din vacanțe.

Avizul epidemiologic poate fi însă solicitat în cazul în care copilul lipsește din cadrul instituției mai mult de 3 zile consecutiv. „Revenirea acestora în colectivitate să fie condiționată de prezentarea avizului epidemiologic favorabil, eliberat de medicul de familie/medicul curant, pentru absențe ce depășesc 3 zile consecutiv”, se precizează în document.

Noul an școlar începe luni, 13 septembrie, cu prezența fizică a elevilor. În cazul în care rata de infectare cu virusul SARS-CoV-2 trece de 6 la mie într-o localitate, atunci toate şcolile din acea localitate trec la cursuri online, au anunţat autoritățile.

Avizul epidemiologic: analize necesare pentru înscrierea copilului la școală/grădiniță

Pentru înscrierea la grădiniță sau școală este necesară o adeverință medicală eliberată de medicul de familie. Aceasta cuprinde atât avizul epidemiologic, cât și dovada de vaccinare a copilului cu vaccinurile din schema obligatorie (vezi mai jos care sunt vaccinurile obligatorii și cele opționale).

Totodată, avizul epidemiologic poate fi solicitat în cazul transferului între unități de învățământ.

Avizul epidemiologic este eliberat de medicul de familie în urma efectuării a trei analize: 1) exsudatul nazo-faringian, 2) coprocultura şi 3) examenul coproparazitologic.

Exsudatul nazo-faringian constă în recoltarea de secreţii de la nivelul cavităţii nazale şi al faringelui.

Cele mai periculoase bacterii care pot fi identificate la nivelul căilor respiratorii superioare sunt: meningococul (responsabil de apariţia meningitei), Haemophilus influenzae (determină apariţia amigdalitei, a otitei, pneumoniilor), pneumococul, streptococul de grup A şi stafilococul auriu (cauzează infecţii la nivelul căilor respiratorii, dar şi la nivelul pielii şi ţesuturilor moi).

Coprocultura constă în recoltarea de materii fecale în scopul identificării infecţiilor digestive.

De multe ori, copilul nu prezintă simptome îngrijorătoare, însă prezenţa microbilor în scaun poate semnala existenţa unor infecţii bacteriene intestinale, precum Shigella, Salmonella, Escherichia coli, Klebsiella, reprezentând şi o sursă de infecţie pentru cei din jur, subliniază medicul pediatru Mirela Covăcescu.

Examenul coproparazitologic are drept scop descoperirea paraziţilor intestinali, prin identificarea ouălor pe care aceştia îi elimină în scaun. Cel mai frecvent întâlnit parazit intestinal la copii este Giardia, urmat de limbrici (Ascaris lumbricoides), oxiuri (Enterobius vermicularis) şi tenia.

Vaccinuri obligatorii și opționale

Pe lângă vaccinurile obligatorii prevăzute în schema naţională de vaccinare împotriva bolilor grave, precum poliomielita, tuberculoza, hepatita B, difteria, tetanosul, tusea convulsivă, Haemophilus influenzae, rujeola, rubeola şi oreionul, există şi alte vaccinuri în categoria celor opţionale.

Vaccinul împotriva virusului HPV, vaccinul antivaricelos (varicela) şi vaccinul împotriva hepatitei A (numită „boala mâinilor murdare”) sunt doar câteva dintre vaccinurile opţionale.

Un alt vaccin opţional este cel împotriva infecţiilor cu streptococcus pneumoniae, acesta fiind o cauză bacteriană frecventă a otitelor, pneumoniilor şi meningitelor la copil, afirmă dr. Mirela Covăcescu, medic primar pediatru.

Vaccinuri obligatorii

  • Vaccinul contra tuberculozei de tip Calmette Guerrin (BCG) –  pentru   prevenirea   îmbolnăvirii   nou-născuților   de tuberculoză, în special a formelor grave de meningită și encefalită în cazul în care aceștia vin în contact cu persoane bolnave sau purtătoare de bacil Koch
  • Vaccinul hepatitic B – pentru prevenirea îmbolnăvirii copiilor de hepatită B
  • Vaccinul hexavalent diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B (DTPa – VPI – HiB – HB) – utilizat pentru prevenirea îmbolnăvirii prin difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită, hepatită de tip  B și infecția cu Haemophilus B pentru copiii cu vârsta de 2, 4 și 11 luni
  • Vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) – utilizat pentru prevenirea îmbolnăvirii cu rujeolă, oreion și rubeolă atât în cazul vaccinării de rutină a copiilor cu vârsta de 12 luni, cât și în cazul vaccinării copiilor cu vârsta de 5 ani și 7 ani astfel încât să se asigure vaccinarea tuturor cohortelor eligibile la vaccinare
  • Vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular, poliomielitic inactivat (DTPa – VPI) – utilizat pentru prevenirea îmbolnăvirii prin difterie, tetanos, tuse convulsivă și poliomielita pentru copiii cu vârsta de 6 ani
  • Vaccinul pneumococic – oferă protecție împotriva pneumoniilor, otitelor, septicemiilor și meningitei pneumococice

Vaccinuri opționale

Simptome îngrijorătoare şi analize suplimentare

„Pentru copiii care prezintă semne generale de boală, medicul de familie sau pediatrul poate recomanda hemograma cu formulă leucocitară (anemie sau infecţii), sumar de urină şi urocultură (infecţii urinare), radiografie toracică (pneumonie), examen ORL (acuitatea auditivă)”, spune medicul pediatru Georgiana Ţane.

Aceste simptome includ:

  • inapetenţă
  • eşecul creşterii în înălţime sau greutate
  • infecţii respiratorii frecvente
  • întârziere în dezvoltarea neuropsihică şi a achiziţiilor motorii
  • somnolenţă excesivă sau iritabilitate
  • diaree
  • cearcăne
  • apatie

Alte analize suplimentare: sideremie, probe inflamatorii (VSH, proteina C reactivă, fibrinogen), ionogramă (sodiu, potasiu, magneziu, calciu), glicemie, profil lipidic (lipide totale, colesterol, trigliceride), proteinemie, transaminaze, uree, creatinină, acid uric, ASLO, fosfataza alcalină şi teste alergologice.

În plus, nu trebuie să uităm de controlul anual stomatologic încă din primii ani de viaţă şi de examinarea oftalmologică, pentru a depista din timp tulburările de vedere.

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic informații despre diverse afecțiuni, alimentație, ... citește mai mult
Recomandare video
Dr. Simona Fătulescu: ce probleme pot ascunde durerile de genunchi