Rolul exercițiului fizic în managementul depresiei și al anxietății

Există studii clinice și epidemiologice care demonstrează beneficiile exercițiului fizic nu doar în controlul simptomelor de depresie și anxietate, dar și în prevenirea apariției acestora.
Rolul exercițiului fizic în managementul depresiei și al anxietății
Foto: shutterstock

Depresia și anxietatea reprezintă tulburările psihiatrice cel mai frecvent întâlnite în practica medicală, afectând milioane de pacienți din toată lumea. Tratamentul acestora este variat și eficace în diverse proporții. Este bine cunoscut rolul benefic al activității fizice pentru sănătate, absența acesteia putând avea efecte negative asupra unei populații, prin creșterea incidenței și prevalenței diverselor patologii: boală coronariană ischemică, diabet, hipertensiune, obezitate, cancer și alte cauze de mortalitate și morbiditate. Mai mult, exercițiul fizic face parte din schemele de tratament și de reabilitare a unei palete largi de patologii. În plus, s-a demonstrat o asociere între lipsa activității fizice regulate și dezvoltarea tulburărilor de ordin psihic. Există studii clinice și epidemiologice care demonstrează beneficiile exercițiului fizic nu doar în controlul simptomelor de depresie și anxietate, dar și în prevenirea apariției acestora.

Pentru început, este necesară definirea termenilor de activitate fizică și sport:

Activitatea fizică = orice tip de activitate care duce la contracția musculară și consum de energie; cuprinde activitățile zilnice, printre care și cele casnice;

Sportul/Antrenamentul = reprezintă o mișcare plănuită, repetitivă și structurată a corpului, executată cu scopul îmbunătățirii sau menținerii formei fizice.

Ghidurile de recomandări ale exercițiului fizic au variat în ultima perioadă; în 1990 American College of Sports Medicine recomanda 3-5 sesiuni de exercițiu fizic pe săptămână. După 1995, se recomandă practicarea exercițiului fizic de intensitate moderată pentru cel puțin 30 de minute în fiecare zi, iar, pe lângă exercițiul fizic, se subliniază și rolul și importanța activității fizice (mers, grădinărit, treburi casnice) în menținerea stării de sănătate. În prezent, Organizația Mondială a Sănătății recomandă pentru un adult cel puțin 150 de minute de exercițiu fizic de intensitate moderată pe săptămână.

Persoanele active fizic au un risc mai mic de a dezvolta tulburări depresivo-anxioase. Ca măsură de tratament, exercițiul fizic contribuie la reducerea numărului și severității simptomelor de depresie și anxietate; putând ajuta la scăderea dozei necesare de medicamente antidepresive sau anxiolitice.

Mecanismele implicate în beneficiile efortului fizic în managementul depresiei și anxietății sunt de ordin psihologic și neurobiologic.

Mecanisme psihologice

  • Reduce nivelul de stress emoțional;
  • Menține un nivel ridicat de energie în organism;
  • Contribuie la buna-dispoziție și la starea emoțională pozitivă;
  • Întărește încrederea în sine;
  • Crește stima de sine;
  • Îmbunătățește calitatea somnului.

Mecanisme neurobiologice

În timpul efortului fizic, în organism au fost descrise niveluri crescute de:

  • Serotonină;
  • Endorfine;
  • Endocannabinoizi;
  • Norepinefrină;
  • BDNF (Brain-Derived Neurotrophic Factor).

Concomitent, are loc o scădere a nivelului de:

  • Cortizol;
  • ACTH;
  • TNF-;
  • IL-1;
  • IL-6.

În paralel, se consideră că efortul fizic are un rol antiinflamator și antioxidant, prin îmbunătățirea funcțiilor diverselor celule (monocite, macrofage limfocite T CD8+, microgii, astrocite), însă domeniul necesită cercetări ulterioare în vederea stabilirii fiziologiei concrete a efectului benefic al sportului în tulburările psihice.

Rolul exercițiului fizic în tratamentul depresiei

S-a demonstrat faptul că exercițiul fizic:

  • Contribuie la controlul simptomelor depresive;
  • Crește rata de răspuns la medicația antidepresivă;
  • Duce la reducerea dozelor de medicamente antidepresive;
  • În depresia minoră și moderată, are efecte comparabile cu psihoterapia, în unele cazuri chiar și cu medicația antidepresivă;
  • Scade rata recăderilor episoadelor depresive.

Rolul exercițiului fizic în tratamentul anxietății

Studiile, mai puțin numeroase ca în cazul depresiei, demonstrează faptul că exercițiul fizic:

  • are efect anxiolitic, chiar dacă la începutul efortului, datorită activării sistemului nervos simpatic, poate avea efect anxiogen;
  • crește răspunsul la psihoterapie;
  • are efecte asemănătoare terapiilor de relaxare;
  • poate avea rezultate comparabile cu psihoterapia

Conform ghidurilor actuale, prescrierea exercițiului fizic în managementul depresiei și al anxietății se bazează pe un program individualizat de minim 9 săptămâni ce combină efortul aerob (precum alergatul) timp de 30-45 min cu cel de tip anaerob (1-3 seturi de 8-10 exerciții a câte 8-12 repetări) de 2-3 ori pe săptămână. Acestea se pot realiza, după preferințele pacientului, individual sau colectiv, prin participarea la ore de sport organizate.

De menționat este faptul că unele medicamente antidepresive și anxiolitice pot afecta capacitatea individului de a efectua efort fizic în condițiile unei temperaturi externe ridicate.

De asemenea, când depresia este cauzată de tulburări de nutriție sau de imaginea corporală, prescrierea exercițiului fizic trebuie manageriată cu atenție. Persoanele anxioase trebuie avertizate de posibilul efect anxiogen al exercițiului fizic prin activarea sistemului nervos simpatic.
În plus față de cu exercițiile fizice tradiționale, aerobe sau de forță, alternative de tipul mind-body, ce includ exerciții de streching și de mobilitate (yoga, tai chi, qigong), au efecte benefice atât asupra stării generale de sănătate, cât și asupra simptomelor depresivo-anxioase. Exercițiile de tipul mind-body sunt reprezentate de mișcări lente sau posturale, combinate cu respirații abdominale, concomitent cu tehnici de meditație și mindfulness. De asemenea, nu trebuie neglijată importanța activității fizice cotidiene (mers, grădinărit, treburi casnice).

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Alin Popescu - Medic primar – medicină sportivă
Medic primar – medicina sportiva incepand cu 01.01.2012, prin concurs. A sustinut si promovat examenul de primariat, in centrul universitar Bucuresti, in sesiunea iunie 2011; Medic specialist medicina sportiva incepand cu 01.01.2007, prin concurs. A sustinut si promovat examenul de specialitate, ...
citește mai mult
Recomandare video
Tratamentul personalizat în cancerul de sân