Nu există aliment permis sau interzis, contează care este regula, care este excepţia de la regulă şi frecvenţa excepţiilor

Dr. Florin Ioan Bălănică explică de ce „moda” alimentelor permise sau interzise nu este eficientă în procesul de slăbire şi din ce cauză am ajuns să fim „campioni” la capitolul obezitate.
30.07.2020 |
Nu există aliment permis sau interzis, contează care este regula, care este excepţia de la regulă şi frecvenţa excepţiilor

Omul modern trăieşte mecanic, la întâmplare, mânat de obişnuinţe, de obiceiurile zilnice, luat parcă de valul mulţimii. Nu poate să vadă lipsa de sănătate a vieţii lui pentru că şi cei din jur fac acelaşi lucru. Mai mult, cei care îndrăznesc să fie altfel sunt aspru pedepsiţi prin atitudini nepotrivite, băşcălie şi, uneori, chiar prin excluderea din grupul social.

Aşa că alegem de multe ori să rămânem în zona de confort, cealaltă variantă, cea sănătoasă, părând mult mai dificilă şi necesitând implicarea individuală. Şi dacă ne aşteptăm ca societatea să ne ajute, mai pierdem din timpul şi aşa limitat pe care-l avem, pentru că interesul social este unul legat de consum şi mai puţin de sănătate. 

Astfel ne aşezăm în linie şi mărşăluim spre spitale şi farmacii, plătind preţul modernităţii şi al alinierii la acest „normal”.

Trăim nepotrivit, suntem din ce în ce mai bolnavi şi cu cea mai mică speranţă de viaţă din UE. De ce? Pentru că n-am înţeles încă ce înseamnă nutrient şi „umflăm maţul” cu mâncare, ghidaţi de gust, oferte de nerefuzat şi cantităţi greu de susţinut de către stomacul şi intestinele noastre.

Dar ce aţi zice dacă v-aş spune că schimbarea este posibilă încă de mâine şi acest lucru nu presupune să ne dăm demisia şi să ne mutăm în munţi şi nici să emigrăm pe vreo insulă exotică?

Ce ne-a adus libertatea?

Libertatea ne-a pus faţă în faţă cu alimente şi, implicit, cu substanţe cu care nu eram obişnuiţi, nici noi şi nici tractul digestiv. Ne-a plăcut pentru că era ceva diferit, atât din punctul de vedere al aspectului, cât şi al gustului.

Şi aşa, încet-încet, oul, brânza şi carnea din curte au fost înlocuite cu „mai gustoasele” shaorma, burger, pizza, paste şi tot felul de alte minunăţii.

Nu spun că este ceva rău să mănânci, foarte rar ce-i drept, o pizza! Din păcate, toate aceste alimente ale modernităţii au înlocuit alimentele cu care eram obişnuiţi.

Schimbarea s-a produs la nivel chimic, pentru că producţia industrializată înseamnă cantitate cu respectarea unor reguli, dar nu şi calitate.

Şi aşa, roşia n-a mai fost roşie, carnea n-a mai fost carne, iar oul… ce să mai spun.

Consumând mai puţini nutrienţi şi mai multe E-uri, conservanţi şi amelioratori, ne-am îmbolnăvit. Pentru că noi nu eram pregătiţi nici metabolic şi nici chiar genetic cu aceste substanţe.

În plus, un popor needucat în ale nutriţiei a fost lăsat să aleagă şi a ales în defavoarea lui. Că doar nu ne aşteptam la măsură şi moderaţie când tocmai scăpasem din lanţ şi totul se putea. Mai ales că înţelegerea noastră pentru ce înseamnă libertate a însemnat „fac ce vreau”.

Tu eşti în controlul sănătăţii tale?

Dacă ţi-ai pus această întrebare, înseamnă că ai înţeles că trebuie schimbat ceva şi că eşti pregătit să te informezi pentru a face primul pas către un stil de viaţă sănătos.

În marea noastră majoritate ne naştem sănătoşi şi credem că sănătatea este un dat, ceva meritat şi de la sine înţeles, pentru care nu trebuie să facem nimic. Dar este oare aşa?

Nu, în niciun caz nu este aşa, iar sintagma românească „doar n-o să mi se întâmple mie” este cel puţin dăunătoare sănătăţii.

Românii sunt din ce în ce mai bolnavi, iar statisticile nu ne avantajează: podiumul pentru incidenţa şi mortalitatea prin orice formă de boală cronică!

Atât din punctul de vedere al adulţilor, cât şi al copiilor, suntem în fruntea clasamentelor europene pentru: diabet, obezitate, hipertensiune arterială şi cancer.

Aşa că haideţi să pornim împreună la drum, să întoarcem statisticile şi să facem primii paşi către un stil de viaţă adaptat, care să ne ducă la controlul propriei stări de sănătate şi implicit a greutăţii.

Care sunt alimentele permise şi care sunt interzise?

Nu există aliment permis sau interzis, contează care este regula, care este excepţia de la regulă şi frecvenţa excepţiilor.

Trăim într-o societate care promovează obezitatea, iar grupul social este foarte important. Tocmai de aceea Pilonul 4 al #MetodeiDrBalanica este integrarea în grupul social, respectiv cum să faci să participi la întâlnirile cu prietenii fără să faci notă discordantă şi să păstrezi obiceiurile tale alimentare sănătoase.

De exemplu, nu se întâmplă nimic dacă mănânci într-o duminică o pizza cu prietenii la prânz. Dar în mod cert o să luăm în greutate dacă aproape fiecare prânz îl reprezintă o mâncare tip fast-food.

Nu este bine să consumăm mâncare procesată, sugerez tuturor pacienţilor să citească eticheta produselor pe care le cumpără din supermarket, iar pentru restul să cunoască provenienţa.

Zahărul şi grăsimile saturate – adică de origine animală – sunt „inamicii” principali şi pe bună dreptate, în special din cauza cantităţilor pe care le consumăm.

Excesul de orice face rău, atât excesul de grăsimi de origine animală, cât şi al grăsimilor de origine vegetală.

Corpul uman nu ştie să depoziteze zahăr, dar ştie să depoziteze grăsime. Aşa că din zahăr face grăsime.

Totodată, zahărul rupe fibra de colagen şi elastina din structura pielii, persoanele cu obezitate producând colagen de slabă calitate şi mai puţin.

Tocmai de aceea, în #MetodaDrBalanica acordăm o mare atenţie managementului pielii în perioada scăderii în greutate, dar şi după, în stabilizare.

Sunt promotorul legumelor de culoare verde, datorită bogăţiei în fibre şi antioxidanţi, probioticelor din lactatele fermentate şi murăturilor în saramură, al proteinelor de bună calitate de origine animală, cum ar fi cele din albuşul de ou, zerul din lapte şi carne albă slabă, dar şi al celor de origine vegetală, cum ar fi lintea verde, năutul fasolea verde, ciupercile – chiar dacă unele nu fac parte din cultura noastră.

Le urmează carbohidraţii cu eliberare lentă, adică cei care şi-au păstrat fibrele – cum ar fi cerealele integrale, hrişca este preferată mea, pâinea integrală şi pastele integrale, grăsimile de origine vegetală şi animală – nu trebuie să excludem colesterolul, care reprezintă singurul precursor al testosteronului – şi fructele cu o cantitate redusă de zaharuri, dar bogate în antioxidanţi şi fibre, cum ar fi afinele, căpşunile, kiwi, ananas şi măr verde.

Promovez echilibrul în nutriţie şi în viaţă şi nu extremele. Cel mai uşor este să fii vegan sau carnivor, dar cel mai greu este să fii echilibrat şi adaptat structurii tale metabolice.

Tocmai de aceea, scăderea în greutate şi în general regăsirea stării de sănătate înseamnă o relaţie personalizată pacient-medic.