Dieta cu două fețe: face bine creierului, dar inima poate avea de suferit

Carbohidraţii sunt esenţiali pentru menţinerea energiei şi a siluetei, cu condiţia să îi consumăm pe cei buni. Recent însă, o echipă de savanţi de la Universitatea Stony Brook din New York a publicat un studiu care arată că dieta ketogenică, bogată în grăsimi şi proteine, dar săracă în carbohidraţi, ar putea avea şi un alt efect benefic. 

Potrivit cercetătorilor, limitarea consumului de carbohidraţi ar putea preveni sau încetini declinul cognitiv. Cu alte cuvinte, ar putea reduce riscul de boli ale bătrâneţii, precum Alzheimer sau alte forme de demenţă.

Scanările cerebrale efectuate de savanţi au arătat că neuronii încep să se deterioreze încă de la vârsta de 50 de ani, dar anumite modificări în regimul alimentar şi în general în stilul de viaţă pot încetini acest declin neurologic.

Recomandări

Femeia din Cluj care a ajuns la vârsta de 100 de ani | Secretul longevității sale:…

„Milioane” de lucruri frumoase spune Nicola, în EXCLUSIVITATE, la Altceva cu Adrian Artene

Schimbările neurobiologice asociate îmbătrânirii au loc mult mai devreme decât ne-am aştepta, uneori chiar înainte de vârsta de 50 de ani, a declarat dr. Lilliane Mujica-Parodi, unul dintre autorii studiului.

Posibile efecte benefice ale dietei keto asupra creierului

Pentru a înţelege mai bine cum este influenţat creierul de regimul alimentar, experţii au realizat un experiment pe 1.000 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 şi 88 de ani. Subiecţii au primit fie suplimente cu cetone, fie au urmat o dietă ketogenică.

La finalul perioadei urmărite, medicii au realizat tomografii craniene ale subiecţilor şi au observat un lucru interesant, şi anume că această sursă de energie reprezentată de cetone, provenind fie din suplimente, fie din privarea organismului de carbohidraţi, a dus la stabilirea unor legături neuronale mai puternice.

Glucoza din sânge, pe de o parte, reduce stabilitatea legăturilor neuronale. În schimb, cetonele – substanţe produse de ficat atunci când organismul este privat de carbohidraţi – au capacitatea de a întări formarea reţelelor şi conexiunilor neuronale.

Există o veste bună şi una proastă. Vestea proastă este că acum avem confirmarea că degradarea cerebrală are loc mult mai devreme decât credeam. Vestea bună este că am putea preveni acest declin cognitiv cu ajutorul regimului alimentar, spune dr. Mujica.

Dieta keto este considerată „prietena” neurotransmițătorilor. Excesul de carbohidrați simpli, rafinați duce la un dezechilibru al neurotransmițătorilor responsabili cu starea noastră de bine, cum ar fi melatonina, serotinina, dopamina, glutamatul și acidul gama-aminobutiric (GABA).

Datorită substanțelor nutritive pe care le conțin alimentele incluse în dieta ketogenică, stări precum depresia, anxietatea sau alte tulburări psihice pot fi prevenite sau ameliorate.

Dieta ketogenică ar putea avea efecte benefice şi în cazul epilepsiei la copii, iar acest nou studiu arată că potenţialul acestui regim se extinde şi asupra persoanelor trecute de vârsta a doua, putând preveni apariţia unor boli precum Parkinson sau Alzheimer.

De asemenea, acest regim ar putea avea efect benefic asupra glicemiei, ameliorează inflamațiile, normalizează apetitul și poate preveni dezechilibrele hormonale.

Una caldă, alta rece…

Cu toate acestea, există şi opinii contrare.

Noua cercetare este interesantă, dar mai sunt necesare studii suplimentare. Dieta ketogenică presupune şi riscuri. Consumul crescut de grăsimi şi limitarea celui de alimente bogate în carbohidraţi, care include și fructe sau legume sănătoase, ar putea avea un efect negativ asupra sănătăţii inimii, atrage atenţia Dr. Katy Stubbs, de la Institutul de Cercetare în Domeniul Bolii Alzheimer din Marea Britanie.

Mai mult, dieta ketogenică poate avea anume efecte secundare, cum ar fi: crampe musculare, lipsă de energie, dureri de cap, probleme de concentrare, senzaţie de greaţă, probleme cu somnul, constipație și halitoză (respirație urât mirositoare).

Dieta recomandată de toți medicii

În schimb, o dietă asupra căreia niciun specialist nu a avut de obiectat este cea mediteraneeană, bogată în peşte, carne slabă, fructe şi legume proaspete, lactate cu puțină grăsime, cereale integrale şi grăsimi sănătoase (avocado, nuci, măsline etc.).

Altfel spus, din toate cu măsură, fără să exagerăm și fără să ne privăm organismul de grupe alimentare.

De altfel, dieta mediteraneeană a fost aleasă de 25 de specialişti – experţi în diabet, obezitate, boli cardiovasculare şi psihologia nutriţiei – drept cea mai sănătoasă dietă, fiind considerată secretul unei vieţi echilibrate şi lipsite de probleme de sănătate.