Azitromicina, inutilă și riscantă. Ce prevede noul protocol de tratament COVID

14.10.2021
Azitromicina, inutilă și riscantă. Ce prevede noul protocol de tratament COVID
Sursa foto: Shutterstock

Azitromicina, anticoagulantele și corticosteroizii au devenit „o modă” periculoasă în ultimele luni, unii medici recomandând astfel de medicamente în forme ușoare de COVID, dar inutile și nu fără riscuri.

Medicul pediatru Mihai Craiu atrage atenția, într-o postare pe pagina de Facebook Spitalul Virtual pentru Copii, că mii de persoane au primit recomandarea nejustificată sau eronată să înceapă un tratament cu azitromicină în cazul formelor ușoare de COVID.

Azitromicina administrată nejustificat crește riscul de rezistență la alte antibiotice

Potrivit specialistului, acest antibiotic din clasa macrolidelor nu modifică deloc șansa la vindecare și nu previne decesul în pneumoniile severe COVID.

Mai mult, un astfel de tratament poate avea efecte pe termen lung, deoarece azitromicina folosită nejustificat poate crește net rezistența la toată familia macrolidelor. Astfel, „unul dintre medicamentele esențiale va deveni, în viitorul apropiat, o glumă în tentativa de a trata boli bacteriene, aici în România”, mai spune medicul.

Ce se va întâmpla când vom ajunge la concluzia că un tratament în masă cu azitromicină este o gravă eroare? Nu știu… Probabil vor fi căutați, a posteriori, niște țapi ispășitori. În bună tradiție românească!

Azitromicina stă foarte mult în corpul nostru (timpul de înjumătățire serică este de peste 60 de ore). Săptămâni în șir, după o cură completă. Și asta produce creșterea rezistenței la antibiotice, prin influențarea rezistomului intestinal.

Știm de 10 ani că administrarea în masă (la copiii africani) a azitromicinei crește net rezistența la toată familia macrolidelor (în care este azitromicina inclusă) și nu previne mortalitatea la copil. Și crește rezistența îndreptată și împotriva altor antibiotice.

O singură concluzie – de noul coronavirus vom scăpa cândva, cu un preț mare de suferință și cu multe decese, dar de rezistența bacteriilor la antibiotice NU.

Noul protocol de tratament COVID pentru forme ușoare, medii, grave și critice

Potrivit noului Ordin al ministrului Sănătății, publicat recent în Monitorul Oficial, protocolul de tratament pentru COVID este actualizat pentru formele ușoare, medii, severe și critice de boală.

De asemenea, se subliniază că „în ultimele luni se prescriu foarte mult la domiciliu în formele ușoare, inutil și cu riscuri: azitromicina, anticoagulante și corticoizi (medrol, dexametazonă)”.

Redăm, mai jos, câteva dintre prevederile noului protocol de tratament COVID:

Acest protocol de tratament al infecției cu virusul SARS-CoV-2 abordează cazul general al pacienților cu COVID-19, fără a detalia situații particulare. Pentru realizarea acestuia au fost analizate prevederile documentelor emise de Organizația Mondială a Sănătății și de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, ale unor ghiduri terapeutice și alte materiale publicate de la realizarea versiunii anterioare.

Persoana cu infecție asimptomatică cu SARS-CoV-2 nu necesită un tratament medicamentos!

Îngrijirea pacienților cu forme ușoare de boală, fără factori de risc pentru evoluție severă, recurge la medicație simptomatică; simptomaticele pot fi utile și pentru pacienți cu forme mai severe de boală.

Antiviralele au o eficiență cu atât mai mare cu cât sunt administrate mai devreme în cursul bolii, de preferat începând din primele zile de evoluție; de aceea antiviralele se administrează în primul rând pacienților cu forme non-severe de boală care au factori de risc pentru evoluția severă.

Dintre antivirale, remdesivir se recomandă a fi utilizat în spital în formele medii de boală la pacienți cu factori de risc pentru evoluție severă și în formele severe (cât mai rapid după instalarea necesarului de oxigen), pe criterii de disponibilitate, eficiență și riscuri.

Favipiravir poate fi folosit în formele ușoare și medii de boală în spital și eliberat în regim ambulatoriu de farmacia cu circuit închis/oficina cu circuit închis, la recomandarea medicului specialist din cadrul unității sanitare cu paturi.

Monitorizarea pacientului este extrem de importantă pentru a surprinde o evoluție a bolii din faza inițială, de multiplicare virală, către faza inflamatorie, ceea ce impune modificarea atitudinii terapeutice.

Tratamentul antiinflamator cu corticoizi (de preferat dexametazonă) este indicat la pacienții cu inflamație sistemică, care necesită administrare de oxigen.

Imunomodulatoarele sunt rezervate doar cazurilor cu inflamație excesivă, rapid progresivă, necontrolată de corticoizi în doză antiinflamatorie, iar alegerea lor va depinde de eficiență, de efectele adverse posibile și de disponibilitatea lor la un moment dat.

Datele privind eficiența și riscurile plasmei de convalescent sunt contradictorii și nu permit formularea unor indicații certe.

Administrarea profilactică de anticoagulant este indicată tuturor pacienților spitalizați, cu excepția celor care primesc deja un tratament anticoagulant și care vor continua să primească doze terapeutice.

Infecția cu SARS-CoV-2 nu reprezintă o indicație suplimentară pentru administrarea de antiagregante (se menține administrarea pentru alte indicații).

Stabilirea riscului tromboembolic se poate face cu scoruri consacrate pentru alte afecțiuni la care se adaugă și factori de risc specifici legați de COVID-19.

Administrarea de doze terapeutice de anticoagulant se face pentru indicațiile standard, dar și pentru pacienți cu COVID-19 cu risc tromboembolic mare (agravarea suferinței respiratorii și/sau sindrom inflamator marcat) și risc hemoragic mic.

Antibioticele nu se utilizează în tratamentul COVID-19. Ele ar trebui prescrise foarte rar de la începutul tratamentului, deoarece coinfecțiile bacteriene simultane infecției SARS-CoV-2 sunt foarte rare; se administrează antibiotic doar dacă este demonstrată o infecție bacteriană concomitentă.

Inițierea tratamentului antibiotic pe parcursul îngrijirii pacientului cu COVID-19 se face dacă s-a produs o suprainfecție bacteriană.

Alegerea antibioticelor pentru situațiile rare de infecție bacteriană concomitentă sau supraadăugată trebuie să țină cont de eficiență, dar și de riscurile de dismicrobisme: infecții cu C. difficile, selectarea de tulpini bacteriene rezistente la antibiotice.

Pentru infecții asociate asistenței medicale de etiologie bacteriană care apar în timpul îngrijirii pacienților cu COVID-19 este important să fie decis tratamentul și în raport cu circulația bacteriană în respectivul spital.

Principalul suport pentru pacienții cu forme severe și critice de COVID-19 este corectarea hipoxemiei, la care este necesar să aibă acces rapid pacienții cu forme severe/critice.

Pentru pacienții monitorizați la domiciliu se aplică recomandările de mai sus:

  • infectații asimptomatici nu primesc tratament
  • pacienții cu forme ușoare de boală primesc simptomatice și medicație cu efect antiviral dacă au factori de risc pentru evoluție severă
  • pacienții cu forme medii și severe care rămân la domiciliu pot primi și profilaxie a trombozelor dacă au și alți factori de risc (în primul rând imobilizarea la pat)

Colaborarea dintre medici din diverse specialități medicale este necesară pentru a putea îngriji manifestările variate/complexe ale COVID-19.

Utilizarea de azitromicină (și alte antibiotice) și de corticoizi la domiciliu în COVID-19 reprezintă de cele mai multe ori un abuz, cu consecințe asupra pacientului, care poate dezvolta efecte colaterale ale administrării de antibiotice și poate avea o evoluție prelungită a bolii!

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. A scris peste 5.000 de articole în acest timp. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Îmbunătățirea vieții sexuale prin sport. Cum ne ajută exercițiile kegel?
Recomandări:
Infecțiile urinare netratate îți pot distruge rinichii. Cum le previi și tratezi
Infecțiile urinare netratate îți pot distruge rinichii. Cum le previi și tratezi
Alimente de post care îngrașă. Consumă-le cu moderație!
Alimente de post care îngrașă. Consumă-le cu moderație!