Trombofilia nu este o boală, ci un factor de risc în apariția cheagurilor de sânge

23.09.2021
Trombofilia nu este o boală, ci un factor de risc în apariția cheagurilor de sânge
Sursa foto: Shutterstock

Dr. Mihaela Andreescu, medic primar Hematologie la Spitalul Clinic Colentina, explică într-un videoclip informativ postat pe pagina de Facebook ASSMB, că trombofilia nu este o boală, ci tendința crescută a sângelui de a forma cheaguri de sânge (trombi). Altfel spus, trombofilia este un factor de risc în apariția trombozelor. 

Fumatul, obezitatea, vârsta înaintată și preparatele hormonale cu estrogen sunt, de asemenea, factori de risc implicați în dezvoltarea cheagurilor de sânge, explică medicul.

Trombofilia, ereditară sau dobândită

Trombofilia ereditară presupune un deficit de anticoagulanți naturali – proteină CS antitrombină III sau factorul V Leiden și mutația protombinică (mutația factorului II).

În schimb, trombofilia dobândită cu riscul cel mai mare de a face tromboze este sindromul antifosfolipidic. Acest sindrom constă în prezența unor anticorpi antifosfolipidici care acționează la nivelul celulei endoteliale (care tapetează vasul de sânge pe interior).

Acționând la nivelul celulei endoteliale, acești anticorpi determină o leziune urmată de tromboză. Asta, pentru că organismul este obișnuit ca, atunci când se rupe un vas de sânge, să facă un cheag de sânge pentru a bloca esanghinarea pacientului.

În cazul persoanelor care au trombofilie, aceste cheaguri de sânge nu se dizolvă și pătrund în fluxul sanguin, apărând astfel complicații.

O tromboză poate fi favorizată de o placă de aterom (depunere grăsoasă), de o încetinire circulatorie (stază sangvină a insuficienţei cardiace sau a poliglobuliei) sau de o modificare a hemostazei care provoacă o stare de hipercoagulare (deficit în antitrombină III, în proteine C şi S). Sarcina, perioada care urmează unei intervenţii chirur­gicale, contraceptivele orale, precum şi tabagismul sunt factori favorizanţi.

Dr. Mihaela Andreescu, medic primar Hematologie

Trebuie reținut că trombofilia nu este o boală. Vin foarte mulți pacienți, unii dintre ei, inclusiv cu solicitarea de a le emite certificat de handicap pentru trombofilie. Boala la care poate duce acest risc trombofilic este tromboza.

Cât timp nu ai făcut tromboză, trombofilia în sine nu înseamnă că ești bolnav. Ai doar un risc. Cum este riscul de diabet, hipertensiune, obezitate, așa există și riscul de a face tromboză, detaliază medicul hematolog Mihaela Andreescu.

Cum se manifestă trombozele

În formele cu manifestări severe ale bolii, pacienții acuză:

  • cefalee intensă;
  • pierderea stării de conștiență;
  • afectarea câmpului vizual;
  • scăderea capacității motorii la unul sau mai multe segmente ale corpului;
  • mărirea de volum a gambei și/sau a coapsei la unul dintre membre, asociată cu durere și impotență funcțională;
  • respirație grea – așa-numita dispnee (senzaţia de respiraţie incompletă, scurtă) până la ortopnee (dificultatea de a respira în poziție culcată) în formele severe în cazul afectării pulmonare;
  • durere precordială sau retrosternală, epigastrică în cazul afectărilor cardiace.

Prezența unor manifestări sugestive de trombofilie trebuie să determine pacientul să se prezinte la diverse specialități:

  • Neurologie – accident vascular cerebral, scăderea forței musculare asimetric, migrene etc.;
  • Cardiologie – boală ischemică cardiacă, tromboze arteriale sau venoase;
  • Oftalmologie – scăderea bruscă a acuității vizuale;
  • Ginecologie – patologie de sarcină, pierderi de sarcină.

Trata­mentul preventiv sau curativ al trombozei este unul medicamentos (antiagregantele plachetare, ca acidul acetilsalicilic şi ticlopidina, anticoagulantele ca heparina şi antagoniştii de vitamină K, tromboliticele). Trombectomia (ablaţia trombusului) este practicată în caz de urgenţă.

Trebuie menționat că la apariția unor evenimente trombotice, după evaluarea inițială în funcție de specialitate, este recomandat un consult hematologic.

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. A scris peste 5.000 de articole în acest timp. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Asist. Univ. Drd. Daniel Referendaru: tehnica „dinți într-o zi”