Simptome digestive pe care nu ar trebui să le ignori. Când este momentul să mergi la gastroenterolog

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Balonarea, arsurile, durerile abdominale sau modificările tranzitului sunt atât de frecvente încât mulți oameni aleg să le ignore. Uneori, explicația este într-adevăr una simplă: o masă prea consistentă, stresul, o intoleranță alimentară sau o indispoziție trecătoare. Problema apare însă atunci când simptomele persistă, revin sau se intensifică. În aceste situații, o consultație la gastroenterolog poate face diferența dintre o neplăcere tratată la timp și o afecțiune care evoluează fără diagnostic.

Când trebuie să mergi la medicul gastroenterolog

Sistemul digestiv reacționează rapid la schimbările din alimentație, stres și stilul de viață, iar tocmai de aceea simptomele digestive sunt adesea puse pe seama unor cauze banale. Nu orice durere de burtă indică o boală și nu orice episod de balonare necesită investigații complexe. Există însă anumite semnale care merită mai multă atenție, mai ales atunci când apar împreună.

Un gastroenterolog nu se ocupă doar de pacienții care au deja un diagnostic. Specialistul poate investiga simptome persistente și poate stabili dacă acestea au o cauză funcțională, inflamatorie, infecțioasă sau structurală.

Recomandări

Eczema la bebeluși: 4 semne care pot fi confundate cu pielea uscată

Microbiomul intestinal ar putea fi „contagios”. Bacteriile din intestin se pot transmite între oameni

1. Senzația de „nod în gât” care nu mai trece

Senzația că ai ceva blocat în gât poate apărea în contexte foarte diferite, inclusiv în perioade de stres sau în asociere cu refluxul gastroesofagian. Dacă însă senzația persistă sau revine frecvent, merită discutată cu un medic. Atenția trebuie să fie și mai mare atunci când apar dificultăți reale la înghițire, durere la înghițire, tuse după masă, regurgitații sau senzația că alimentele rămân blocate pe traseul către stomac.

Dificultatea la înghițire, cunoscută medical drept disfagie, este un simptom care poate avea mai multe explicații. Refluxul, inflamația esofagului, tulburările de motilitate și anumite modificări structurale se numără printre cauzele posibile. În funcție de simptome, medicul poate recomanda investigații precum endoscopia.

Un „nod în gât” nu înseamnă automat că există o problemă gravă. Devine însă un motiv de evaluare atunci când nu dispare sau este însoțit de alte semne neobișnuite.

2. Dureri abdominale care se repetă sau se agravează

Durerea abdominală este unul dintre cele mai comune simptome și poate avea cauze extrem de variate. O indigestie poate trece în câteva ore, însă durerile repetate, intense sau persistente nu ar trebui tratate la nesfârșit cu medicamente luate fără recomandare medicală.

Contează foarte mult și simptomele care apar în paralel. Febra, vărsăturile, modificările importante ale scaunului, lipsa poftei de mâncare, scăderea în greutate sau trezirea din somn din cauza durerii sunt motive suplimentare pentru consult.

În funcție de localizarea și caracterul durerii, medicul poate lua în calcul probleme ale stomacului, intestinelor, vezicii biliare, pancreasului sau altor organe abdominale. De aceea, simpla calmare temporară a durerii nu înlocuiește identificarea cauzei.

3. Pielea sau ochii capătă o culoare galbenă

Icterul este unul dintre simptomele care nu ar trebui amânate. El se manifestă prin îngălbenirea pielii și, mai ales, a albului ochilor și apare atunci când nivelul bilirubinei din organism crește.

Cauza poate fi legată de ficat, de căile biliare sau de alte procese care afectează modul în care organismul produce și elimină bilirubina. Hepatitele, calculii biliari și anumite afecțiuni ale căilor biliare sau pancreasului se pot număra printre explicații.

Icterul nu reprezintă o boală în sine, ci un semn că există o problemă care trebuie identificată. Apariția sa justifică evaluarea medicală, iar medicul poate recomanda analize de sânge și investigații imagistice, în funcție de situație.

4. Diareea persistă sau revine frecvent

Un episod de diaree apărut după o infecție digestivă sau după consumul unui aliment nepotrivit se poate rezolva spontan. Situația se schimbă atunci când diareea devine persistentă sau începe să apară în mod repetat.

Prezența sângelui în scaun, febra, deshidratarea, durerile abdominale importante, pierderea în greutate sau episoadele care te trezesc noaptea sunt semnale care necesită o evaluare medicală.

Cauzele diareei persistente pot fi numeroase: de la intoleranțe și anumite infecții până la boli inflamatorii intestinale, tulburări de absorbție sau reacții la medicamente. Tocmai această diversitate face dificilă stabilirea cauzei doar pe baza simptomului.

În unele situații, gastroenterologul poate recomanda analize de sânge, teste din scaun sau investigații endoscopice.

5. Constipația nu mai este o situație ocazională

Constipația poate apărea atunci când alimentația este săracă în fibre, consumul de lichide este insuficient sau activitatea fizică este redusă. Poate fi însă și expresia unei probleme care necesită investigații.

Dacă tranzitul rămâne dificil pentru o perioadă îndelungată, problema se agravează sau nu se ameliorează prin schimbări obișnuite ale stilului de viață, este recomandată o discuție cu medicul.

Sângele în scaun, scăderea neintenționată în greutate, durerile abdominale persistente, balonarea importantă sau o schimbare bruscă și de durată a tranzitului sunt motive suplimentare pentru evaluare.

Tratamentul constipației nu înseamnă întotdeauna administrarea unui laxativ. În funcție de cauză, medicul poate analiza alimentația, medicamentele utilizate, tranzitul intestinal și eventualele afecțiuni asociate.

6. Apare sânge în scaun

Prezența sângelui în scaun este un simptom care merită investigat, chiar dacă una dintre cauzele posibile poate fi relativ frecventă, precum hemoroizii sau o fisură anală. Sângele poate apărea și în contextul unor inflamații intestinale, diverticulilor, polipilor sau al altor surse de sângerare digestivă.

Aspectul sângelui poate oferi indicii, dar nu este suficient pentru stabilirea cauzei. Sângele roșu poate proveni din segmentele inferioare ale tubului digestiv, în timp ce un scaun foarte închis la culoare, aproape negru, poate indica o sângerare mai sus, în tractul digestiv.

Mai ales atunci când sângerarea se repetă sau este asociată cu anemie, oboseală, dureri, modificări ale tranzitului ori scădere în greutate, consultul gastroenterologic nu ar trebui amânat.

7. Balonarea apare brusc sau devine neobișnuit de intensă

Balonarea este una dintre cele mai frecvente plângeri digestive și poate fi influențată de alimente, constipație, intoleranțe sau modificări ale motilității intestinale. Totuși, o schimbare bruscă a modului în care arată și se simte abdomenul merită atenție, mai ales dacă este însoțită de durere, greață, sațietate precoce, tulburări importante de tranzit sau imposibilitatea de a elimina gaze și scaun.

În unele cazuri, senzația de abdomen foarte umflat poate avea explicații funcționale și relativ ușor de controlat. În altele, poate apărea în contextul unor probleme care necesită investigații. Diferența nu poate fi stabilită doar după intensitatea senzației.

De aceea, atunci când balonarea reprezintă o schimbare clară și persistentă față de normalul unei persoane, evaluarea medicală poate fi utilă.

8. Flatulența devine foarte frecventă și neobișnuit de urât mirositoare

Gazele intestinale sunt normale. Alimentația și procesul natural de fermentație din intestin pot modifica atât cantitatea, cât și mirosul acestora. Devine însă relevant medical atunci când flatulența se schimbă brusc, este foarte frecventă și apare împreună cu alte simptome precum balonare, diaree, constipație, dureri abdominale, scaune neobișnuite sau pierdere în greutate.

Intoleranțele alimentare, anumite tulburări de digestie și absorbție sau modificările florei intestinale pot contribui la astfel de manifestări.

Cu alte cuvinte, mirosul gazelor nu poate pune singur un diagnostic. Importantă este schimbarea persistentă și asocierea cu alte simptome.

9. Arsurile și refluxul apar frecvent

Arsurile în capul pieptului după masă sunt comune, însă atunci când devin frecvente sau persistente, problema poate depăși nivelul unei simple indispoziții.

Refluxul gastroesofagian apare atunci când conținutul stomacului urcă spre esofag și poate provoca arsuri, gust acru sau amar în gură, regurgitații și uneori tuse ori răgușeală.

Dacă simptomele se repetă, afectează somnul sau activitățile zilnice ori nu se ameliorează prin măsuri simple, este indicat un consult. Prezența dificultății la înghițire, a vărsăturilor, a sângerării digestive sau a scăderii neintenționate în greutate crește importanța evaluării medicale.

În anumite situații, gastroenterologul poate considera necesară endoscopia pentru a verifica starea esofagului și a stomacului.

Când nu mai este momentul să aștepți?

Un simptom digestiv izolat, ușor și de scurtă durată nu înseamnă neapărat că există o boală. În schimb, persistența, repetarea sau agravarea simptomelor schimbă situația.

O atenție deosebită este necesară atunci când manifestările digestive apar împreună cu:

• scădere neintenționată în greutate;
• sânge în scaun sau scaun foarte închis la culoare;
• febră;
• vărsături persistente;
• deshidratare;
• oboseală accentuată sau semne de anemie;
• dificultăți la înghițire;
• icter;
• dureri abdominale severe sau persistente;
• o modificare bruscă și importantă a tranzitului intestinal.

Aceste semne nu înseamnă automat că este vorba despre o afecțiune gravă. Ele arată însă că problema merită evaluată, în loc să fie tratată la nesfârșit prin încercări și erori acasă.

Sănătatea digestivă nu ar trebui lăsată pe „mai vedem noi”

Una dintre cele mai frecvente greșeli este amânarea consultației pentru că simptomul apare doar din când în când. Tocmai caracterul intermitent îi poate face pe oameni să creadă că nu este important. În realitate, unele afecțiuni digestive evoluează în episoade, iar faptul că un simptom dispare temporar nu înseamnă neapărat că și cauza lui a dispărut.

Rolul gastroenterologului este tocmai acela de a pune cap la cap aceste informații: ce simptom apare, cât durează, cât de des revine, cu ce alte manifestări este asociat și cum s-a schimbat în timp.

Sursă foto – africaimages / Envato